Ministerul Sănătăţii (MS) vrea să-i oblige pe medicii de familie să lucreze în centre de permanenţă, pentru a asigura asistenţă medicală nonstop în mediul rural. Medicii consideră însă că ar fi un abuz, pentru că i-ar obliga să lucreze în afara programului.
Medicii de familie vor avea obligaţia să asigure asistenţa medicală în mediul rural şi în afara programului de lucru de la cabinet, în centrele de permanenţă. Pe timp de noapte, în weekend şi în perioada sărbătorilor legale, medicii vor fi obligaţi să vină la serviciu şi să ofere consultaţii pacienţilor care au nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă. Acest lucru se va putea întâmpla în curând, dacă un proiect aflat pe site-ul MS va fi adoptat.
„Potrivit proiectului, medicii de familie, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi care îşi desfăşoară activitatea în localităţile arondate teritorial la centrele de permanenţă, sunt obligaţi să asigure continuitatea asistenţei medicale primare în aceste centre, începând cu prima zi a săptămânii şi până vineri, între orele 15.00-8.00. Şi în zilele de sâmbătă şi duminică şi cu ocazia sărbătorilor legale, serviciul de permanenţă se va efectua în intervalul 8.00-8.00 a doua zi“, se arată într-un comunicat al MS. Pentru serviciile acordate în cadrul centrelor de permanenţă, medicii de familie vor fi retribuiţi, suplimentar, la nivelul unui salariu al medicului specialist în regim de gardă, se mai arată în comunicat.
Activitatea centrelor de permanenţă este deja reglementată
Măsura de a-i obliga pe doctori să lucreze în centrele de permanenţă este considerată un abuz, chiar şi de către medicii de familie doljeni care lucrează în astfel de centre. Aceştia au sesizat mai ales prevederea din proiect referitoare la sancţionarea celor care nu se vor conforma.
„Este o încălcare a dreptului muncii. Dacă vă uitaţi în ultimul paragraf al proiectului, veţi vedea că medicul care refuză va fi penalizat cu 10% din valoarea minimă garantată a punctului per capita, stabilit în conformitate cu prevederile contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Păi acel contract cu CAS este semnat în baza contractului-cadru, o reglementare legală care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor. În acest contract nu se specifică nimic despre obligativitatea de a lucra în centre de permanenţă. Nu poţi interveni ulterior cu un alt act normativ care să modifice contractul semnat de cele două părţi“, a spus dr. Gheorghe-Gindrovel Dumitra, coordonatorul Centrului de Permanenţă Sadova. Dr. Dumitra aduce ca argument şi prevederile din Codul Muncii care interzic munca forţată: „Medicul de familie are un program de lucru zilnic de şapte ore, stabilit prin lege. Orice alt cetăţean din ţara asta nu poate să fie obligat să lucreze peste program. Poate să presteze ore suplimentare doar dacă doreşte. De ce la medicul de familie ar trebui să fie altfel?“.
S-au desfiinţat doar centrele nerentabile
Ministerul Sănătăţii susţine că prezenţa medicilor de familie în centrele de permanenţă nu mai trebuie să fie opţională, pentru că ar avea de suferit pacienţii.
„Şi până în prezent exista prevederea conform căreia la nivel teritorial trebuia organizate centre de permanenţă, dar prezenţa medicilor de familie nu era obligatorie, ceea ce ducea la realizarea unei slabe activităţi sau la blocarea acesteia, după caz. Astfel, în 2009, dintr-un buget de 20 de milioane de lei alocat pentru funcţionarea centrelor de permanenţă, s-au cheltuit doar 11,421 milioane de lei. La fel şi anul trecut, dintr-un buget de 21 de milioane de lei alocat au fost realizate plăţi în valoare de 13,181 milioane de lei“, se mai arată în comunicatul MS.
Dar medicii au şi ei contraargumente. În judeţul Dolj, de exemplu, funcţionau în 2005 centre de permanenţă în zece localităţi. De atunci, numărul lor s-a restrâns, ajungându-se în prezent la cinci. De ce s-au desfiinţat? Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, nu a fost vorba de un refuz al medicilor de a lucra peste programul de la cabinete, ci de faptul că aceste centre nu au fost rentabile. „În luna iulie 2010 am desfiinţat trei centre – la Brabova, Melineşti şi Mischii, pentru că adresabilitatea era foarte mică, de două-trei consultaţii pe zi, şi nu aveau dotare corespunzătoare“, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Medicii spun că unele centre nu s-au bucurat de susţinere nici din partea consiliilor locale sau a finanţatorului, Ministerul Sănătăţii, care nu de puţine ori le-a lăsat fără fonduri. „Cele mai multe centre de permanenţă s-au desfiinţat în 2008, după ce, pe fondul unui vid legislativ, medicii de familie nu mai fuseseră plătiţi vreme de trei luni. Altă problemă cu finanţarea a fost anul trecut, când medicii au fost plătiţi abia în iunie-iulie pentru activitatea din ianuarie“, a explicat dr. Dumitra.
Medicul de familie nu este angajat la stat
Doljul are centre de permanenţă la Bulzeşti-Frăţila, Sadova, Amărăştii de Jos, Goicea şi Pleniţa, în care lucrează 28 de medici de familie. Este mult de muncă, dar câştigurile sunt bune, cu condiţia să ştii să te gospodăreşti, susţin medicii de familie de la Centrul de Permanenţă Goicea. „Medicul de familie nu este angajat la stat. Noi am priceput acest lucru şi am reuşit să realizăm cu fonduri europene un centru modern, dotat cu ecograf, EKG şi tot ce trebuie. Nu am stat să ne lamentăm că nu ne oferă primăria totul de-a gata. Avem şi o ambulanţă de consultaţii la domiciliu pentru care plătim şofer, Casco, metrologie, benzină. Asigurăm prin rotaţie activitatea nonstop. Într-o singură gardă oferim chiar şi 20 de consultaţii“, a spus dr. Mihaela Ligiana Ţenea, coordonatorul Centrului de la Goicea.
