A 47-a ediţie a sărbătorii Peştera Topolniţa din comuna mehedinţeană Cireşu a fost organizată duminică, în zona acestui monument carstic. Manifestarea atrage de fiecare dată localnici din zona montană a Mehedinţiului.
„La această sărbătoare, care simbolizează începutul toamnei în munţi, ne aşteptam să vină oaspeţi din toată ţara, mulţi dintre ei deja aflaţi în vacanţă la pensiunile din Clisura Dunării. Pentru a-i atrage am stabilit în program concursuri, unul pentru cea mai bună ţuică de cireşe, iar altul pentru cel mai frumos costum popular din comuna Cireşu“, a spus unul dintre organizatori.
Ca de fiecare dată, Asociaţia Speo-Alpin Mehedinţi a asigurat ghizi grupurilor de turişti care au dorit să viziteze Peştera Topolniţa, rezervaţie speologică declarată monument al naturii. Aceasta şi se află pe lista celor mai mari peşteri din România, cu 11 kilometri exploraţi.
Galeriile ei sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersecţia cărora se află săli uriaşe, unde se găsesc numeroase lacuri şi formaţiuni carstice spectaculoase. Peştera Topolniţa, amplasată în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între localităţile Cireşu şi Marga, la 30 de kilometri nord de Drobeta Turnu Severin, este închisă în restul anului din cauza accesului dificil pe culoarele sectoarelor subacvatice. Cu o lungime de 10,3 kilometri, ea a fost săpată în calcarele malmneocomiene din Dealul Prosacului, la 400 de metri altitudine. Este o peşteră gigant, cu o reţea de galerii dispuse pe patru niveluri: două fosile, unul subfosil şi celălalt activ.
A fost săpată de trei râuri: Topolniţa, Găurinţi şi Ponorât. Peştera are cinci guri de acces: gura Prosacului (un impresionant portal de 67 de metri înălţime), gaura lui Ciocardie, intrare cunoscută sub numele Peştera Femeii, şi cele două deschideri de la Găurinţi.
Formaţiuni fosiliere unice în lume
Râul Topolniţa pătrunde în subteran prin gura Prosacului şi iese prin gaura lui Ciocardie. Galeria Emil Racoviţă, cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, are 1.570 de metri.
În galerii, cu săli uriaşe şi cascade de apă, se întâlnesc forme bizare de relief, de unde şi denumirile: Marea lumânare, Pădurea cu lumânări, Marele dom stalagnitic, Lacul de cleştar. În Peştera Topolniţa s-au descoperit urme umane din neolitic. Din punct de vedere carstic, aici sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume.
Este o peşteră caldă, temperaturile oscilând între 8,2 şi 10,8 grade Celsius. La poarta de ieşire a peşterii creşte Laleaua Pestriţă, monument al naturii. Peştera Topolniţa nu poate fi vizitată decât cu aprobarea Academiei Române. Din acest motiv, la fiecare dintre intrări au fost fixate grilaje de fier, care stau tot timpul încuiate.
