11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalLegea privind recalcularea pensiilor speciale a fost adoptată

Legea privind recalcularea pensiilor speciale a fost adoptată

Legea privind recalcularea pensiilor speciale şi reevaluarea celor de invaliditate, pe care guvernul şi-a asumat răspunderea luni, a fost adoptată ieri, deoarece termenul de trei zile până la care putea fi atacată printr-o moţiune de cenzură a expirat.

Potrivit articolului 114 din Constituţie, „guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată, precizează alineatul 2.  „Dacă guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru guvern“, arată alineatul 3 al articolului 114.
Guvernul şi-a asumat răspunderea luni pe două proiecte de lege. Primul se referă la scăderea salariilor şi pensiilor şi a fost atacat printr-o moţiune de cenzură care urmează să fie dezbătută şi supusă votului marţi. Celălalt proiect de lege, care instituie recalcularea pensiilor speciale şi evaluarea condiţiilor pentru primirea pensiilor de invaliditate, nu a fost atacat prin moţiune de cenzură, astfel că ieri, la trei zile de la data asumării, el este considerat adoptat.
Legea mai are însă de parcurs anumite etape legislative înainte de a-şi produce efectele şi intra în vigoare, în special verificarea constituţionalităţii. Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, articolul 15, Curtea se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu cinci zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. De asemenea, data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor spre a putea fi iniţiată procedura de verificare a constituţionalităţii se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.
Acest lucru înseamnă că, săptămâna viitoare, fiecare dintre cei doi preşedinţi ai Camerelor, Roberta Anastase şi Mircea Geoană, sau preşedinţii de şedinţă, trebuie să anunţe în prima reuniune a Camerei, respectiv Senatului, faptul că cea de-a doua lege pe care guvernul şi-a asumat răspunderea a fost adoptată în condiţiile neiniţierii unei moţiuni de cenzură. Preşedinţii parlamentului anunţă totodată în mod formal că legea este depusă la secretariat pentru a putea fi înaintate sesizări de neconstituţionalitate la CCR. Tot legea Curţii prevede că sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei de către secretarul general al Camerei respective. Aşadar, săptămâna viitoare opoziţia poate să atace la CCR legea iniţiată de guvern.
Termenul de judecată a unei sesizări de neconstituţionalitate se stabileşte de preşedintele Curţii, fără a putea depăşi 30 de zile. PSD şi PNL au anunţat că vor ataca la CCR, indiferent de rezultatul moţiunii, ambele legi pe care şi-a asumat răspunderea executivul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

16 COMENTARII