Aproximativ 8.500 de elevi doljeni au fost consiliaţi în ultimul an de cei 38 de consilieri şcolari. Pentru a face faţă numărului mare de copii cu probleme, şcolile din Dolj ar avea nevoie de încă 82 de consilieri şcolari.
Elevii noştri au probleme foarte mari, suferă la fel ca adulţii, doar că nu ştiu cum să facă faţă situaţiilor şi trăiesc adevărate drame, care le marchează viaţa. Fie că se confruntă cu tulburări comportamentale, emoţionale, cauzate de situaţia familială, crize de personalitate sau eşecuri sentimentale, la uşa cabinetelor de asistenţă psihopedagogică au început să bată tot mai mulţi elevi doljeni. Toate aceste probleme au dus în ultimul timp, la nivel naţional, la creşterea numărului de tentative de sinucidere în rândul adolescenţilor.
În Dolj este nevoie de cel puţin 120 de consilieri
Agresivitatea verbală şi fizică este problema numărul unu a elevilor doljeni. Chiar înainte de Crăciun, consilierii au fost solicitaţi la o şcoală din Băileşti să rezolve conflictele iscate între mai mulţi elevi care ajunseseră să se agreseze fizic. „De la an la an, numărul elevilor care solicită sprijinul consilierilor şcolari este în continuă creştere. În judeţul Dolj ar fi nevoie de 120 de consilieri şcolari, dar acum avem doar 38, iar majoritatea normelor sunt la unităţi de învăţământ din Craiova. În Filiaşi avem doar doi, la Segarcea – unul, la Bechet – doar o jumătate de normă, la Dăbuleni şi Băileşti câte unul, iar în rural, doar la Işalniţa şi Brădeşti. Consilierii şcolari au acordat asistenţă individuală la 8.475 de elevi şi alte 42.000 de consilieri de grup. Şi 3.040 de cadre didactice au fost consiliate individual, iar alţi 1.436 de profesori au fost consiliaţi în grup“, a precizat Adriana Maria Rotaru, directoarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj. Şi 2.883 de părinţi ai elevilor doljeni au solicitat sprijinul consilierilor şcolari. Pe lângă problemele individuale ale elevilor, consilierii şcolari au dezbătut teme legate de tulburările comportamentale, dar şi de prevenirea şi combaterea actelor de violenţă din şcoli, tehnici de comunicare eficientă, programe de consiliere vocaţională, educarea copiilor pentru timpul liber etc.
După ce elevul este consiliat, cu acordul părintelui, consilierul şcolar încearcă o consiliere individuală cu dirigintele clasei, apoi este chemată şi familia. Cu toate acestea, nu de puţine ori, consilierii şcolari cer o expertiză psihologică specialiştilor de la CJRAE. Cel puţin de două ori pe săptămână, cei patru consilieri ai Centrului se deplasează în şcoli pentru o reexpertiză a copiilor la care au fost identificate diferite probleme grave. „Pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, împovărarea este de două ori mai mare. În primul rând, e dorul de familie, care îi determină să se închidă în ei, să aibă un comportament diferit, apoi e sacrificiul pe care părinţii plecaţi la muncă îl fac şi pe care îl reproşează micuţilor. Alt caz cu care ne-am confruntat a fost cel al unei eleve anorexice. Adolescenta ajunsese să nu se mai poată ţine pe picioare, slăbise în trei luni 25 de kilograme. După o discuţie cu ea, am aflat că suferise o depresie după ce se despărţise de prietenul ei, care îi reproşase la un moment dat că este cam grasă…“, a adăugat Adriana Rotaru.
Şi copiii cu bani ajung la consilierul şcolar
Şi unii copii din familii cu situaţie materială bună, care cred că oferă progeniturilor tot ceea ce au nevoie financiar, dar care nu petrec destul timp cu aceştia, ajung la uşa consilierului şcolar. „Am avut un caz în care un băieţel fura bani din casă cu care cumpăra dulciuri pe care le dădea prietenilor de joacă sau colegilor. Astfel, considera că îşi pedepseşte tatăl, un prosper om de afaceri craiovean, care nu avea destul timp pentru a sta cu copilul lui“, a spus consilierul educativ.
În ceea ce priveşte eşecurile sentimentale, concluzia consilierilor şcolari este categorică: „Cu iubirile adolescentine nu e de glumit“, căci în spatele fiecărei despărţiri se poate afla o adevărată dramă, la care părinţii nici nu se gândesc. Consilierii şcolari sfătuiesc părinţii să acorde timp copiilor, să fie atenţi la orice schimbare comportamentală a acestora, să solicite ajutor atunci când între ei şi copii intervine o barieră de netrecut: „Acum câţiva ani am avut un caz care ne-a rămas în minte. Trei tentative de sinucidere a avut o elevă, după ce s-a despărţit de prietenul ei. La prima, părinţilor le-a fost ruşine să ceară ajutor, au ţinut totul secret. Când însă fata a încercat să se sinucidă a doua şi a treia oară, s-au alarmat şi ne-au cerut sprijinul. Copila ajunsese într-o stare de derută, nu mai vedea viaţa fără iubitul ei, însă fiecare încercare de sinucidere era astfel făcută încât să fie găsită la timp, înainte de a se întâmpla o nenorocire“.
Elevii săraci, racolaţi să devină consumatori sau distribuitori de droguri
Multe probleme ale copiilor sunt cauzate chiar de familie, spun specialiştii: elevii sunt nemulţumiţi de relaţia lor cu părinţii, dar şi traumatizaţi în urma divorţurilor adulţilor. Sunt elevi care trăiesc numai cu speranţa că tatăl sau mama plecaţi prin divorţ vor veni să îi viziteze şi alţii care sunt pasaţi de la un părinte la altul, într-un du-te-vino ce le distruge echilibrul interior.
Pe lângă toate acestea, drogurile sau alcoolul sunt alte cauze ale dezechilibrului elevilor. Conform celor povestite de consilierii şcolari, există copii care încep să consume alcool încă din ciclul primar. „Alţii consumă alcool, în special tării, în combinaţie cu diazepam sau alte medicamente puternice. Am avut un caz cutremurător într-un liceu craiovean, când o elevă care acuza dureri de cap a primit de la una dintre colegele sale medicamente. Fără să ştie, fata devenise dependentă de acele pastile, care erau droguri. După o perioadă, pe lângă faptul că ajunsese consumatoare înrăită, fata a fost obligată să devină şi distribuitoare. Se practică acest fapt, racolarea elevilor din mediile sărace“, a mai spus consilierul şcolar.
Frăţiile din colegiile americane au apărut şi în şcolile craiovene
Nici premianţii sau olimpicii doljeni nu sunt feriţi de probleme. Din cele menţionate de specialişti, în unităţile de învăţământ craiovene a început să se practice modelul „frăţiilor“ (găşti, grupuri – n.r.) din colegiile americane: „Impun reguli stricte şi secrete în interiorul grupului, au limbaj propriu, completează jurnale. Am rămas şocaţi când, la o clasă de elevi excepţionali, un profesor a pus mâna pe un astfel de jurnal, care circula chiar în timpul unei ore. Obscenităţi greu de crezut la adresa profesorilor sau propriilor părinţi erau povestite în acele pagini. Şocant a fost faptul că în acel jurnal completaseră doar olimpicii clasei. Am încercat să discutăm cu ei, dar nu am reuşit să aflăm nimic“.
1.590 de consilieri şcolari în România
În şcolile din România există numai 1.590 de consilieri şcolari. Unii sunt psihopedagogi, alţii psihologi sau sociologi.
