Mai multe primării din judeţul Gorj au rămas fără fonduri şi, pentru a nu intra în faliment, fie au diminuat salariile, fie au renunţat la plata facturilor pentru iluminatul public sau pentru lucrările executate în comune.
Edilii din Gorj caută soluţii pentru a nu pune lacătul pe primării. Majoritatea au ajuns la înţelegeri cu patronii firmelor de construcţii să nu dea în judecată primăriile şi să nu solicite penalităţi de întârziere la plata facturilor pentru lucrările executate, dar neachitate. Din cauza lipsei banilor, alţii se află în postura de a nu mai achita salariile sau de a renunţa la acordarea ajutoarelor sociale, plătite în baza Legii venitului minim garantat. Primarul din Ciuperceni, Dumitru Tăloi, şi-a convins angajaţii să primească leafa diminuată cu 500 de lei. În anumite cazuri, acest lucru a însemnat reducerea cu 50% a salariului. Dacă unii angajaţi ai Primăriei Ciuperceni au primit în această săptămână jumătate din salariu, alţii au plecat acasă cu mâna goală. Este cazul salariaţilor de la Serviciul Public. „Avem datorii de 200.000 de lei la iluminatul public, la materialele cumpărate şi alte cheltuieli curente. Nu ştim de unde să mai tăiem şi cum să mai strângem robinetul! La plata ajutoarelor sociale am renunţat. 13 persoane beneficiau de ajutor social. La primărie sunt 19 angajaţi şi fiecare a luat salariul redus cu 500 de lei. Unii au mers acasă cu jumătate din salariu, iar alţii cu nimic. Mă refer la cei de la Serviciul Public. Nu ştiu ce vom face cu ei“, a menţionat Dumitru Tăloi.
Aşteaptă bani de la SNLO
Primăria Ciuperceni are de primit de la Exploatarea Minieră Cariere Motru suma de 460.000 de lei, reprezentând taxă pentru folosirea terenurilor comunei. Banii nu au mai fost plătiţi din ianuarie. Dumitru Tăloi a spus că, din lipsă de fonduri, nu poate da în judecată Exploatarea Minieră din Motru pentru a-şi recupera banii. Şi alte localităţi pe teritoriul cărora sunt exploatări din cadrul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia se află într-o situaţie dificilă. Din cauza lipsei de încasări, SNLO nu a mai putut achita impozitele pe care le datorează comunelor şi oraşelor pe raza cărora are deschise fronturi de lucru. Primăriile respective au bugetele fundamentate pe sumele pe care ar fi trebuit să le primească de la SNLO. Primăria din Motru are datorii de 1,3 milioane de lei şi trebuie să încaseze de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia două milioane de lei pe ultimele cinci luni: „Am renunţat la toate investiţiile, dar datoriile continuă să se adune. Trebuia să primim bani din impozitele pe salarii, sume defalcate. Dacă nu luăm aceşti bani, nu ştiu ce o să facem“, a spus Dorin Hanu. Nici la Primăria Cătunele lucrurile nu stau mai bine. „Avem datorii de 300.000 de lei, dar trebuie să primim 800.000 de lei de la SNLO. De trei luni nu am mai făcut nici un fel de plăţi pentru lucrări. Ne-am blocat. Nu ştiu din ce ne plătim datoriile“, a menţionat Florinel Ţuilă, edilul din Cătunele.
La rândul ei, SNLO are de primit de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) 180 de milioane de lei, dar suma întârzie să intre în contul Societăţii Lignitului, deşi RAAN a primit un ajutor guvernamental de 218 milioane de lei.
Datorii şi la Polovragi
Dacă unii primari aşteaptă bani de la unităţi economice care îşi desfăşoară activitatea pe raza localităţilor pe care le conduc, alţii speră să primească fonduri la rectificarea bugetară. Primăria din Polovragi are datorii de peste un milion de lei către firmele de construcţii: „Restanţa primăriei este de peste un milion de lei pentru lucrările de canalizare realizate. Am făcut şi recepţia la lucrări, dar nu am avut bani să plătim. Sperăm într-o rectificare de buget“, a afirmat primarul Ştefan Făsuescu. De asemenea, la Samarineşti, edilii trebuie să plătească datorii către diverşi furnizori, plata salariilor pentru însoţitorii persoanelor cu handicap sau lucrări de peste 300.000 de lei.
