Căruţele – pericol public
În orice altă ţară europeană apar doar în muzee, ca exponate de ev mediu. La noi însă, le întâlneşti la orice pas. Fac parte din peisaj, pentru că poliţia şi administraţia nu sunt în stare să impună legea prin care sunt interzise de mai bine de un deceniu în municipii şi pe drumurile naţionale. Acestea sunt căruţele, un adevărat pericol pe şoselele din România.
Că şoferii sunt deranjaţi de circulaţia căruţelor pe drumurile naţionale, europene şi în municipii nu e o noutate. De fapt, atelajele cu pricina nici n-au voie să circule pe asemenea sectoare de drum. Există însă soluţii pentru circulaţia căruţelor, astfel încât oamenii nevoiaşi să nu sufere? Sunt, şi chiar foarte simple.
Prin lege, obligaţia de amenajare a unor drumuri laterale pentru căruţe revine consiliilor locale. Scărpinându-se după ceafă, primarii şi consilierii, ba chiar şi poliţiştii dau însă uitării această problemă, consolându-se cu gândul că asemenea drumuri, amenajate la scară mare de-a lungul şoselelor naţionale şi europene, nu există nicăieri în România.
„Drumuri pentru căruţe nu există nicăieri în ţară“
„Drumuri laterale pentru căruţe nu există nicăieri în ţară şi cred că problema ar trebui rezolvată cumva, poate printr-o lege, pentru că implică multiple probleme, legate de exproprieri, dar şi de sumele necesare amenajării. În prezent, e imposibil să amenajăm asemenea drumuri. Problema căruţelor există însă şi trebuie rezolvată cumva la nivel naţional“, declara cu un an în urmă, pentru Gazeta de Sud, Adrian Lumezeanu, directorul de atunci al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova.
Aceeaşi problemă a lipsei de finanţare o au şi edilii localităţilor doljene situate de-a lungul drumurilor naţionale şi europene care taie judeţul. „N-avem bani“ este răspunsul invariabil al primarilor, atunci când sunt întrebaţi de aceste drumuri laterale şi de ocolire a localităţilor.
„Căruţe sunt peste tot, pe toate drumurile din România. Ca să nu mai circule pe şoselele naţionale şi europene, ar trebui să aibă o infrastructură separată, or, asta nu se poate, pentru că nu avem bani să facem nici pentru maşini o infrastructură corespunzătoare. Cât priveşte circulaţia căruţelor prin municipiu, rezolvarea ar fi ca oamenii să înţeleagă că nu mai au voie cu căruţe pe străzi. Cred că pot fi convinşi inclusiv printr-o motivare financiară. Eu zic că într-un an sau doi n-o să mai fie această problemă“, susţine edilul Calafatului, Mircea Guţă.
Până şi poliţiştii, atunci când sunt întrebaţi de ce nu-i sancţionează pe căruţaşi, se folosesc de aceeaşi justificare: lipsa drumurilor laterale. E reală însă această problemă?
„Cum să n-avem drumuri pentru căruţe?!“
Şi totuşi, drumuri pentru căruţe par să fie. Cu duiumul. În toate direcţiile şi în toate localităţile. Aceasta este opinia – surprinzătoare pentru mulţi, dar perfect plauzibilă – a lui Ştefan Stoica, actualul director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova.
„Cum să n-avem drumuri pentru căruţe?! Avem. Sunt drumurile agricole de exploatare, din tarlale, şi foarte multe drumuri comunale care leagă localităţile rurale între ele sau asigură ocolirea acestora, la nevoie. Aceste drumuri ar putea fi îmbunătăţite, iar pentru asta există şi fonduri, acordate consiliilor locale de Uniunea Europeană prin Măsura 3.2.2. Ba chiar primarii pot să amenajeze şi să întreţină singuri aceste drumuri agricole, fără eforturi prea mari. N-au nevoie decât de un autogreder şi un buldoexcavator sau un încărcător, maşini pe care oricum le au sau ar trebui să le aibă pentru a curăţa zăpada iarna“, a spus directorul Stoica.
Drept exemplu, directorul de la Drumuri arată către o ţară învecinată: „În Ungaria, că este exemplul cel mai apropiat, sunt drumuri de exploatare pentru utilajele agricole, special amenajate şi întreţinute. Aşa ar putea fi şi la noi“.
Subprefectul de Dolj, Eugen Georgescu, vine şi cu altă idee, pentru amenajarea unor drumuri agricole chiar de-a lungul arterelor naţionale şi europene, utilizându-se aşa-numita „zonă de protecţie“ de la marginea străzii. Pe de altă parte, traficul a crescut în ultimii ani şi pe şoselele judeţene atât de mult încât pe unele circulaţia căruţelor chiar încurcă, fiind nevoie de drumuri laterale, susţine subprefectul Georgescu. „Ar trebui o strategie judeţeană privind circulaţia căruţelor şi a utilajelor agricole, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a drumurilor judeţene, pe care s-o elaboreze consiliul judeţean, instituţie care are rolul de coordonare a activităţii consiliilor locale. Din păcate însă, nu avem o asemenea strategie“, a declarat Eugen Georgescu.
Aşadar, soluţii pentru căruţe există. Mai trebuie doar ca autorităţile să le pună în practică. Şi trebuie să facă asta gândindu-se la aplicarea unei legi vechi de mai bine de un deceniu, nu gândindu-se la voturile pe care le-ar pierde dacă fac legea uitată.
