Guvernul pregăteşte al doilea plan economic, cu ajutoare de stat şi garantări de credite. Întreprinzătorii sunt rezervaţi faţă de eficienţa noilor măsuri anticriză, luate fără a fi consultaţi.
După prima încercare eşuată, guvernul pregăteşte, după încheierea acordului cu FMI şi CE, un al doilea plan de relansare economică, incluzând ajutoare de stat acordate companiilor din domeniile strategice şi garantarea creditelor contractate de tineri pentru achiziţionarea primei locuinţe, a anunţat premierul Emil Boc. Acest al doilea plan economic reprezintă o continuare a programului de măsuri anticriză adoptat la începutul anului, a arătat şeful guvernului, la dezbaterea în parlament a moţiunii de cenzură depuse de PNL şi UDMR.
Planul prevede acordarea de garanţii şi ajutoare de stat pentru firme care lucrează în domenii considerate strategice, precum agricultura, construcţiile, infrastructura, turismul, mediul şi sănătatea, şi garantarea creditelor contractate de tineri pentru achiziţionarea primei locuinţe, ca o modalitate de relansare a pieţei de construcţii. Alte măsuri incluse în program sunt sprijinirea producţiei agricole şi eliminarea sau reducerea, până la 15 iunie, a 179 de taxe şi tarife parafiscale.
Întreprinzătorii s-au arătat bucuroşi că, în sfârşit, propunerile lor pentru relansarea economiei sunt în atenţia guvernului, doar că aşteaptă să le vadă puse şi în practică. În plus, aceştia sunt oarecum sceptici, deoarece guvernul vine cu un al doilea plan de relansare a economiei, când nu l-a finalizat nici măcar pe primul.
„Apreciem faptul că guvernul implementează al doilea plan anticriză, dar ce s-a întâmplat cu primul? Eu cred că ar fi normal să terminăm întâi ce am început şi apoi să ne apucăm de alt plan. Primul plan cuprindea, printre altele, neimpozitarea profitului reinvestit, achitarea datoriilor statului către firme, un tratament adecvat faţă de firmele care sunt la zi cu datoriile, dar nimic din toate astea nu s-a rezolvat. Toate sunt la stadiul de promisiune“, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Acesta susţine că „atunci când vine vorba de măsuri care să ajute agenţii economici, guvernul uită să le mai aplice, dar, în schimb, adoptă imediat, prin ordonanţe de urgenţă, măsuri care lovesc direct în ei, cum ar fi impozitul minim“.
Măsurile au fost propuse de patronate de la începutul anului
Totodată, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, susţine că fiecare leu din împrumutul de la FMI ar trebui investit foarte atent. „Ne bucurăm că premierul fructifică interminabilele şedinţe de la începutul anului referitoare la măsurile anticriză. În mare parte, ideile corespund patronatelor şi sindicatelor. Există doar o problemă: ce facem cu primul plan, de care guvernul a cam uitat? Încă nu s-au primit banii de la stat, iar multe firme sunt în pragul falimentului. Aici văd că nu se înaintează deloc cu achitarea datoriilor. Vreau doar să atrag atenţia guvernului ca fiecare leu investit din acest împrumut de la FMI să se facă în infrastructură pentru a se crea valoare adăugată şi noi locuri de muncă“, a declarat Costel Olteanu.
În relaxarea fiscală nu crede nimeni
Reprezentanţii patronatelor nu cred că executivul va elimina cele 179 de taxe şi tarife parafiscale vizate. „Pe acest subiect trebuia să existe discuţii serioase cu reprezentanţii ANAF şi ai Finanţelor, dar totuşi nu cred că guvernul va reduce acele taxe, pentru că asta înseamnă o relaxare a fiscalităţii, de care guvernul nu ştie ce înseamnă“, a afirmat Costel Olteanu.
De aceeaşi părere este şi preşedintele CNIPMMR, care susţine că pentru a elimina taxele erau nevoie de discuţii serioase cu partenerii sociali.
„Nu am fost consultaţi să putem spune şi noi care taxe trebuia eliminate sau reduse şi care nu. Probabil vor fi eliminate cele care îi incomodau pe ei, nu pe noi, patronii“, subliniază Ovidiu Nicolescu. Acesta a adăugat că reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri au cerut guvernului un program de implementare şi unul de monitorizare a împrumutului cu FMI, dar că nu au fost informaţi de nimic. „Dialogul social este un lucru măreţ pentru guvernanţi“, a explicat Nicolescu.
Primul plan cuprindea, printre altele, neimpozitarea profitului reinvestit, achitarea datoriilor statului către firme, un tratament adecvat faţă de firmele care sunt la zi cu datoriile, dar nimic din toate astea nu s-a rezolvat. Toate sunt la stadiul de promisiune“.
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR
