Avocaţii din Baroul Dolj dau de pământ cu cele patru proiecte de coduri, civil, de procedură civilă, penal şi de procedură penală. Aceştia consideră că modificarea actualului cadru juridic nu se justifică şi spun că în spatele încăpăţânării guvernului de a adopta cu orice preţ codurile stau interese ascunse.
„Deşi târziu, avocaţii ar fi trebuit să reacţioneze, deoarece din expunerea de motive în proiectele de coduri nu rezultă nici o contribuţie a avocaţilor. Comisia sau comisiile care au lucrat la aceste coduri nu au apelat la experienţa barourilor. Am primit o ofertă pe 20 martie prin care ni s-a cerut să depunem observaţii, dar a fost doar ceva formal. S-a văzut indiferenţa faţă de profesionişti“. Astfel şi-a început conferinţa de presă de ieri decanul Baroului Dolj, Ion Turculeanu, care, alături de alţi trei avocaţi cunoscuţi ai Craiovei, a criticat vehement proiectele de coduri aprobate de guvern, în special pe cel civil şi de procedură civilă. „Se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice, considerându-se că insuccesele justiţiei se bazează pe incoerenţele pe care le întâlnim în cele patru proiecte de coduri. Este o problemă falsă. Legislaţia noastră nu este cu nimic mai prejos decât cea franceză sau cea europeană“, a precizat Turculeanu. Decanul avocaţilor din Dolj a completat, spunând că problemele din justiţie nu sunt cauzate de lipsa reglementărilor legale, ci de nerespectarea actualelor prevederi. „Este o grabă nejustificată în a adopta aceste coduri, iar ele nu vor aduce nimic nou în mersul justiţiei, câtă vreme aceasta nu funcţionează din alte motive“, a conchis Turculeanu.
Mult şi prost
Avocatul Bianca Predescu a insistat pe menţinerea actualului Cod Civil şi pe faptul că propunerea Ministerului Justiţiei mai mult încurcă lucrurile. „În perioada lui Cuza şi după aceea, Codul Civil a fost un exemplu pentru întreaga lume. În anii '70 a mai fost un demers pentru schimbarea Codului Civil, dar oamenii dreptului au fost solidari şi au demonstrat că era o greşeală. În ianuarie 2004, a mai fost un proiect aprobat de Senat. Actualul proiect este o încrengătură de coduri din dreptul german, brazilian, elveţian, canadian şi nu vrea altceva decât să ducă la distrugerea societăţii româneşti. El uneşte toate reglementările, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, ceea ce face ca, la un moment dat, să întâlnim reglementări specifice doar dreptului comercial, dar care se înţelege că se aplică raporturilor de familie“, a spus Predescu. Aceasta a precizat că proiectul de Cod Civil are un număr de articole aproape dublu faţă de cel existent. „Sunt 2.672 de articole care perturbă întregul raport al relaţiilor sociale“, a completat Predescu.
Codul rău şi codul bun
Şi Codul de Procedură Civilă a fost criticat. Prodecanul Baroului, Sorin Ionescu, a spus că guvernul nu trebuie să redacteze coduri doar de dragul de a da bine în faţa organismelor europene. Codul de Procedură Civilă este în vigoare din 1856 şi este al doilea ca vechime în România. Ce avem acum răspunde la toate nevoile procedurale. Nu ştiu cine a lucrat la noul proiect, dar la redactarea lui trebuia o comisie largă, formată din specialişti teoreticieni şi practicieni. Acest proiect suferă de boala definiţiilor. Sunt unele forţate, care vor îngreuna activitatea şi vor duce la blocaje în actul de justiţie. Alt articol recomandă termene scurte de judecată, de una-două zile, dar este nerealist. Trebuie să ţinem cont de condiţiile existente. Nu ştiu ce judecător va găsi o sală liberă“, a spus Ionescu. Prodecanul a găsit însă şi părţi bune ale proiectului de Cod de Procedură Civilă. „Este bun caracterul obligatoriu al deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la recursul în interesul legii, care acum nu este obligatoriu. Există instanţe care dau soluţii diferite şi te întrebi cum se face că judecă aceeaşi speţă în maniere diferite“. În schimb, proiectele de Cod Penal şi de Procedură Penală au fost lăudate de avocatul Constantin Nica. „Se impunea un nou cod, deoarece cel din prezent era prea drastic“, a spus acesta. Totuşi, Nica a precizat că unele prevederi ar trebui modificate. „Trebuia menţinută vârsta de 14 ani, cea de la care se consideră că minorii au discernământ, nu 13 ani, aşa cum se propune acum“, a spus avocatul.
