Din anul 2000, în calendarul ONU a fost inclusă o nouă sărbătoare: Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Proprietatea intelectuală se referă la creaţii ale minţii şi se împarte în două categorii: Proprietatea Industrială (invenţii; mărci şi indicaţii geografice; desene şi modele industriale) şi Dreptul de Autor (opere literare; lucrări muzicale, de artă şi arhitectonice).
Iniţiativa instituirii noii sărbători a aparţinut Chinei, care a propus ca ziua în care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală OMPI, adică 26 aprilie 1970, să fie desemnată Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
Propunerea Chinei a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi de atunci, din anul 2000, ziua de 26 aprilie este celebrată de OMPI şi de statele membre, constituind o oportunitate pentru sensibilizarea publicului asupra rolului şi contribuţiei proprietăţii intelectuale la dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţărilor lumii.
Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) asigură protecţia la nivel mondial a drepturilor de proprietate intelectuală, pentru ca, în acest fel, creativitatea inventatorilor şi a autorilor să fie recunoscută şi recompensată.
În acest an, 2009, directorul general al OMPI, Francis Gurry, a transmis un mesaj prin care doreşte să-i sensibilizeze pe toţi locuitorii Pământului asupra necesităţii de a trece de la tehnologiile gri, bazate pe carbon, ale trecutului, la inovaţia verde, fără emisii de carbon, a viitorului.
Iată ce se spune în mesaj.
„Activitatea umană, de-a lungul deceniilor de dezvoltare tehnologică, a condus la degradarea planetei noastre. Poluarea generalizată şi consumarea accelerată a rezervelor minerale şi biologice ale lumii au creat probleme fără precedent pentru mediu. Schimbările climatice reprezintă una dintre ameninţările cele mai periculoase la adresa societăţii noastre: gheţarii dispar, deşertificarea se accentuează; numai în Africa, până în 2020, între 75 şi 250 de milioane de oameni vor suferi din cauza lipsei tot mai acute de apă.
Şi dacă activitatea umană a cauzat aceste probleme, tot ea va putea găsi soluţiile. Inovarea verde – dezvoltarea şi difuzarea mijloacelor tehnologice de luptă împotriva schimbărilor climatice – este cheia pentru a evita epuizarea resurselor planetei. Este momentul să ne concentrăm pe dezvoltarea surselor accesibile de energie alternativă, să îmblânzim forţa vântului şi a valurilor, să captăm energia solară, să valorificăm energia geotermală subterană. Este momentul să dezvoltăm noi soiuri de plante capabile să facă faţă secetei şi inundaţiilor. Noi materiale ecologice ne vor ajuta să construim o lume mai durabilă.
De Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale 2009, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale doreşte să evidenţieze importanţa contribuţiei unui sistem echilibrat de proprietate intelectuală în stimularea creării, difuzării şi aplicării tehnologiilor nepoluante; în promovarea unei concepţii ecologice care să ducă la crearea de produse nepoluante din momentul proiectării până în cel al scoaterii din uz; în crearea de branduri „verzi“, care să îi ajute pe consumatori să aleagă în cunoştinţă de cauză şi să ofere companiilor un avantaj faţă de competitori.
În forţa spiritului uman stau speranţele noastre de a restabili echilibrul fragil dintre noi şi mediul în care trăim. Este bunul nostru cel mai de preţ în încercarea de a găsi soluţii la această provocare globală, de a trece de la tehnologiile gri, bazate pe carbon, ale trecutului, la inovaţia verde, fără emisii de carbon, a viitorului“.
Dacă vorbim de Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, se impune să menţionăm şi câteva repere româneşti în acest domeniu.
Primul Brevet de invenţie din România
Primele normative româneşti prin care se încerca protejarea „născocirilor“, cum erau denumite la vremea respectivă invenţiile, au fost Regulamentele Organice, intrate în vigoare la 1 iulie 1831 în Ţara Românească şi la 1 ianuarie 1832 în Moldova. În baza acestor Regulamente au fost acordate, de către domnitori, „privilegii“, echivalentul Brevetelor pentru diferite instalaţii, cum ar fi maşini de treierat şi alte maşini agricole, chibrituri chimice, fabricarea hârtiei, fabricarea lumânărilor din ceară şi chiar pentru producerea cafelei, ambarcaţiuni din pânză impermeabilă.
Succesiunea de proiecte nefinalizate, referitoare la brevetele de invenţii – în 1860, 1861, 1865, 1873, 1880 şi 1885 – indică interesul de a avea o atare lege, dar şi opoziţia deosebit de puternică, venită, mai ales, din cercurile industriaşilor, neinteresaţi într-o reglementare strictă a problemei. Subliniez că în elaborarea acestor proiecte lege s-a implicat şi Petrache Poenaru, deja posesorul unui brevet de invenţie francez, din 1827, pentru „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi“, adică stiloul de astăzi.
Mai trebuie spus că prima lege americană privind Brevetele a fost elaborată în 1790, iar prima Lege franceză – în 1791. În intervalul 1800-1882, cea mai mare parte a ţărilor europene adoptaseră deja legi în domeniul Brevetelor de invenţie.
În România, prima Lege asupra brevetelor de invenţie a fost adoptată pe16 ianuarie 1906.
Primul Brevet românesc a fost acordat la 11 octombrie 1865 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, publicat în MONITORUL, Jurnal Oficial al Principatelor-Unite-Române, nr. 232, în ziua de, Joi, 21 Octomvrie, 2 Noemvrie 1865.
BUCURESCI, 21 Oct, 2 Noemv.. 1865
ALECSANDRU IOAN I.
Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţională, Domn Principatelor-Unite Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depart, de interne, agricultură şi lucrări publice, sub No. 10735.
Vedend propunerea ce Ni se face.
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Acordăm un brevet de invenţiune d-lui P. Iacovenco, pentru un reservor de exploatarea şi conservarea păcurei.
Art. II. D.P. Iacovenco, inventorul acelui reservor, se va bucura de beneficiile invenţiunei sale pe timp de 18 ani, în care epocă niminea nu pote să exploateze invenţiunea sa, aşa dupe cum se arată în model, fără autorisarea sa.
Art. III. Soliditatea şi meritul instrumentului pus în aplicaţie, precum şi ori ce accidente neprevedute, privesc pe inventor, fără ca Statul să garanteze întru nimic acesta.
Art. IV. Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul de interne, agricultură şi lucrări publice este însărcinat cu esecutarea ordonanţei de faţă.
Dată la Bucuresci, la 11 Octom. 1865
ALECSANDRU IOAN.
Ministru secretar de Sat la departamentul de interne, agricultura si lucrari publice, general Florescu
Primul Brevet obţinut de un român în străinătate
Se pare ca primul român care a obţinut un Brevet de invenţie a fost Petrache Poenaru. În 1827, la 25 mai, Petrache Poenaru obţine Brevetul Francez 3208 pentru „Condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală“. Această invenţie a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit şi în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente pentru a asigura un debit constant de cerneală, precum şi posibilitatea înlocuirii unor piese.
Aşadar, în 26 aprilie, sărbătorim Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, iar de anul acesta ne propunem să trecem, consecvent, la inovaţia verde, fără emisii de carbon.
Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea
