Nu doar doljenii din mediul urban, ci şi cei de la ţară vor avea din acest an containere şi va trebui să-şi sorteze deşeurile menajere, apoi să le predea – contra cost – maşinilor de salubrizare care vor intra săptămânal pe fiecare uliţă.
Noul prefect de Dolj şi preşedintele consiliului judeţean au avut ieri o întâlnire cu toţi primarii din judeţ, pentru a le expune master-planul de deşeuri şi a-i chestiona asupra variantei celei mai potrivite – din cele trei date de firma de consultanţă – pentru a fi aplicată în Dolj.
În judeţ există în prezent un singur depozit pentru deşeuri conform cu legislaţia europeană, respectiv cel de la Mofleni, la marginea Craiovei. Acesta se întinde pe 49 ha şi are o capacitate de 4,5 milioane mc, putând prelua deşeurile pe o perioadă de 30 de ani.
Din nefericire, toate celelalte gropi de gunoi sunt neconforme şi trebuie închise. Cea de la Filiaşi urmează să fie închisă în 2017, cea de la Segarcea – în 2015, cea din Calafat – în 2010, în Băileşti s-a închis una anul trecut, iar cea de-a doua se va închide anul acesta. Tot în 2009 trebuie să se închidă gropile de gunoi şi în Bechet şi Dăbuleni.
În mediul rural, situaţia este de-a dreptul dezastruoasă, pentru că toate cele 386 de spaţii de depozitare a gunoiului, care există în prezent, sunt neconforme şi trebuie închise în cursul acestui an.
Colectare „la grămadă“ a deşeurilor
Master-planul de deşeuri prevede trei variante de colectare şi depozitare a gunoaielor. Toate cele trei variante au elemente comune, şi anume împărţirea judeţului în mai multe regiuni, utilizarea a cinci staţii de transfer a gunoiului menajer (Filiaşi, Calafat, Băileşti, Goicea, Dobreşti) şi a şase staţii de sortare a deşeurilor (Craiova, Filiaşi, Calafat, Băileşti, Goicea, Dobreşti). Tot gunoiul judeţului urmează să fie adunat în groapa de gunoi ecologică de lângă Craiova.
Pe de altă parte, există şi diferenţe notabile între cele trei variante propuse de master-plan. Varianta 1 prevede că nu doar doljenii din mediul urban, ci şi cei din mediul rural vor fi obligaţi să adune separat hârtia, sticla, plasticul şi metalul în fiecare gospodărie, apoi să predea deşeurile maşinilor de salubrizare care vor trece săptămânal pe fiecare uliţă. Ţăranii nu vor mai avea voie să ardă resturile vegetale – frunze şi crengi uscate, dar nici nu le vor putea preda gunoierilor, ci vor fi nevoiţi să deţină compostoare, în care să lase resturile vegetale până putrezesc, apoi să le folosească drept îngrăşăminte în propria ogradă.
În a doua variantă, deşeurile – atât cele reciclabile, cât şi cele biodegradabile – ar putea fi preluate „la grămadă“ de la fiecare gospodărie, urmând să fie apoi separate într-o staţie de tratare biomecanică. Deşi pare mult mai simplă, această variantă are dezavantajul de a ridica foarte mult cheltuielile pe care le vor suporta, de fapt, toţi locuitorii judeţului, prin suma lunară plătită pentru salubrizare.
Cea de-a treia propunere a master-planului prevede tot o preluare separată a deşeurilor, dar inclusiv a celor biodegradabile, care vor fi duse în staţii de compostare.
Ministerul Mediului decide
Firma de consultanţă care a întocmit master-planul a propus autorităţilor doljene prima variantă, însă preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, era atras mai mult de cea de-a doua, mai scumpă, dar facilă pentru utilizatori. Săptămâna viitoare, la o nouă şedinţă pe această temă, va fi cunoscută şi opţiunea primarilor doljeni. Ultimul cuvânt îl va avea însă în această privinţă Ministerul Mediului.
