Tartorul Comisiei judeţene de fond funciar de la Dolj, prefectul Silviu Dumitru, şi-a câştigat bruma de notorietate din postura de gropar al staţiunilor de cercetare agricolă din jurul Craiovei. Secondat de „pupinobrăjistul“ Eugen Marinescu, cel mai bun economist dintre jurişti sau cel mai bun jurist dintre economişti, tandemul s-a remarcat prin slugărnicia faţă de unele grupuri de interese, care s-au îmbogăţit din patrimoniul public devastat cu sălbăticie.
De la instalarea în scaunul de prefect al Doljului, Silviu Dumitru a declarat că obiectivul său îl constituie terminarea aplicării legilor fondului funciar. Atunci nimeni nu s-a gândit că personajul va face o fixaţie pentru obiectivul care „i s-a dat în mână“ la numire şi nici că-l va îndeplini cu orice chip şi cu orice risc. Ulterior, s-a dovedit că, sfătuit de şeful juriştilor şi al comunicării, Eugen Marinescu, acesta i-a dat lui Dinel Staicu Aerodromul de la Balta Verde, deşi la acea dată nu-l obliga nimeni. A hărtănit Staţiunea de la Banu Mărăcine pe motiv că pe acele terenuri pasc caprele, lăsând Universitatea din Craiova în ceaţa neputinţei. Pentru că i s-a suflat că este reprezentantul guvernului în teritoriu şi deci dispune de puteri nemăsurate, s-a îndreptat cu tot avântul către Staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă de la Şimnicu de Sus, hotărât s-o desfiinţeze, deşi, de nenumărate ori afirmase public că este singura staţiune din Dolj pe profit, iar colectivul de acolo merită toată stima pentru realizările obţinute. Instabil, cel puţin în declaraţii, prefectul Dumitru, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de fond funciar, a ras săptămâna trecută, prin validare, 390 ha de teren de la Staţiunea Şimnic pentru comuna Gherceşti. Anterior, făcuse acelaşi lucru pentru comuna Şimnicu de Sus, validând 565 ha, iar pentru Craiova, încă 70 ha. Până acum, tandemul amintit, căci restul comisiei are rol de mână moartă, a tras de la Şimnic 1.025 ha din cele 1.940 ha de teren arabil care sunt în administrarea staţiunii.
„Cercetare, şi nu producţie, să facă staţiunile“
Singura explicaţie clară pentru acţiunile concertate de distrugere a staţiunilor de cercetare din jurul Craiovei pe care a lansat-o prefectul a fost că acestea nu s-ar mai ocupa de cercetare, ci de producţie. „Cercetare, şi nu producţie, cum se întâmplă acum, să facă staţiunile. Pentru cercetare nu le trebuie atâtea sute de hectare“, a spus prefectul de fiecare dată când a fost întrebat de ce ia terenurile de la staţiuni înainte ca Legea cercetării agricole să fie adoptată.
Furia împotriva producţiei recoltate de staţiuni i-a spulberat ultima picătură de respect pentru cercetătorii agricoli, umiliţi, batjocoriţi şi lăsaţi pe drumuri, care au creat în zeci de ani soiuri de plante adaptate la condiţiile pedoclimatice ale zonei. Pentru că Staţiunea de la Şimnicu de Sus este ultima redută în materie de acaparare de pământuri înainte de alegerile din noiembrie, trebuie ştiut că toate cele 1.900 ha de teren arabil râvnite de vânătorii de chilipiruri valorează pe piaţa imobiliară aproximativ 60 de milioane de euro. „Am crezut că, după ce au împărţit Staţiunea Banu Mărăcine, se vor opri şi vor aştepta, cum este normal, apariţia Legii cercetării agricole, care va separa cercetarea de producţie şi va delimita pentru fiecare staţiune suprafaţa necesară. M-am înşelat! Suprafaţa totală pe care o avem în administrare este de 2.311 ha, din care teren arabil avem 1.940 ha. Pe acestea din urmă se dă bătălia. Arabilul este poziţionat astfel: 664,06 ha – la Şimnicu de Sus, 482,42 ha – la Băileşti, 317,2 ha – la Moţăţei, 457,84 ha – la Gherceşti, 19,83 ha – la Mischii şi 0,8 ha – la Craiova. În urmă cu patru-cinci luni a fost prefectul Dumitru aici, la staţiune, unde l-a convocat şi pe primarul de atunci al Şimnicului, iar acesta nu a putut dovedi vechiul amplasament decât pentru 3,5 ha. Atunci prefectul s-a supărat şi i-a zis că nu-i mai dă nici cele 3,5 ha, că nu este îndreptăţit. Acum, dintr-o dată văd că validează într-o veselie. Am auzit că a validat 1.025 ha. Asta înseamnă că ne ia acest teren şi ne rămân 915 ha. Dacă săptămâna viitoare apare Legea cercetării agricole şi ne stabileşte că avem dreptul să rămânem cu peste 1.000 ha de teren, ce face comisia judeţeană atunci?“, se întreabă directorul Staţiunii de cercetare agricolă Şimnicu de Sus, prof. Constantin Găvan.
Zeci de ani de cercetări, duşi pe apa sâmbetei
Înfiinţată în anul 1957, Staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă Şimnic s-a dezvoltat ca un centru de cercetare zonal, care vizează cerealele şi plantele tehnice. Aici se ameliorează şi se produc seminţe în paralel cu tematica de cercetare a tehnologiilor specifice culturii porumbului, florii-soarelui, grâului şi leguminoaselor pentru boabe. În vara acestui an, staţiunea a obţinut acreditarea din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu un punctaj dublu faţă de cel minim necesar. Ea fiinţează într-o zonă cu condiţii meteorologice care favorizează instalarea secetei la sol şi a celei atmosferice, unde se testează creaţiile proprii, ale Institutului de la Fundulea şi ale firmelor străine pentru rezistenţa la secetă a principalelor culturi. Experienţele se defăşoară pe lovsol(sol brun-roşcat luvic slab podzolit) specific zonei. Staţiunea oferă condiţii optime pentru testarea rezistenţei la Tilletia, agent patogen cu incidenţă ridicată în zona ecologică a Olteniei. Staţiunea deţine un asolament de lungă durată, înfiinţat în 1957, pe care an de an s-au făcut experimente. Asemenea metodă mai există doar în Olanda, Danemarca, Anglia, Germania şi Franţa. Acum, colectivul de cercetare format din 11 cercetători, opt angajaţi ca personal ajutător are în derulare, pentru perioada 2008-2010, 11 proiecte de cercetare în programele naţionale, planul sectorial al ministerului şi în fiecare an are zece contracte de cercetare cu firme de renume în domeniul producerii de seminţe şi al protecţiei plantelor contra bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.
Cercetarea se desfăşoară în domeniul ameliorării plantelor, în cel agrofitotehnic, ameliorarea vacilor de lapte şi nutriţia vacilor de lapte. Activitatea de extensie, consultanţă şi transfer tehnologic s-a concretizat în efectuarea de câmpuri şi loturi demonstrative şi de prezentare a noilor creaţii, secvenţe şi soluţii tehnologice atât la staţiune, cât şi în zona de influenţă. Transferul tehnologic se face atât prin vânzarea de seminţe, cât şi prin livrarea de animale pentru producţie de mare valoare biologică. Soiurile de grâu Şimnic 30, cât şi Briana sunt creaţii ale cercetătorilor de aici, iar rezultatele anului 2007, extrem de secetos, au evidenţiat capacitatea extraordinară a soiurilor de grâu de a face faţă secetei. Suprafeţele deţinute acum sunt folosite pentru producerea de sămânţă din categorii biologice superioare. Staţiunea este independentă financiar, fiind una dintre puţinele de acest gen din ţară cu o situaţie financiară bună.
Victimele pixului prefectului
Cercetarea în domeniul ameliorării vacilor de lapte se desfăşoară pe 300 de vaci şi juninci din rasa Holstein-Friză. Pentru acestea trebuie asigurată o bază furajeră de 500 ha de teren, iar dacă ar lipsi, unitatea ar fi nevoită să înstrăineze efectivul de vaci. Producţia de lapte se situează în jurul a 10.000 de litri pe cap de vacă furajată, iar cercetarea vizează caracterele de producţie (lapte cantitativ şi calitativ), cele de reproducţie, inclusiv biotehnici şi biotehnologii privind ovulaţia multiplă şi embrio-transferul, cele de viabilitate şi rezistenţă la îmbolnăviri şi factori externi, precum şi caracterele de extensie şi exploatare, în special ameliorarea ugerului, a membrelor posterioare şi aptitudinea pentru mulsul robotizat. Exprimarea potenţialului genetic al vacilor cu producţii mari de lapte se face pe fondul unei alimentaţii echilibrate. Echilibrarea se realizează cu nutrienţi cu potenţial glucogenic, aminogenic şi lipogenic necesari producerii lactozei, proteinei şi grăsimii din lapte. Toate acestea, precum şi multe alte lucruri la care oamenii din staţiune lucrează de zeci de ani sunt suficiente pentru ca actualul guvern să pună stavilă pixului prefectului Dumitru, care a făcut până acum destule victime doar pentru că şi-a aşternut semnătura pe hârtii cu valoare de document.
