Autorităţile din Gorj încearcă să determine potenţialul turistic al judeţului Gorj şi să identifice oportunităţile de dezvoltare în acest domeniu de activitate. Pentru a stabili ce trebuie făcut pentru creşterea calităţii serviciilor şi programelor turistice oferite şi, implicit, a numărului de turişti, conducerea CJ Gorj a comandat un studiu pentru valorificarea potenţialului turistic al judeţului. Acesta poate fi consultat de oricine pe site-ul instituţiei, la adresa www.cjgorj.ro. Documentul este compus din şapte părţi şi începe cu o prezentare generală a judeţului Gorj, după care sunt descrise principalele activităţi, centre şi resurse turistice. Studiul mai oferă o analiză asupra aşteptărilor pe care le au turiştii români şi străini care poposesc în zonă, precum şi principalele probleme strategice privind dezvoltarea turistică a judeţului.
Puncte tari
Unul dintre cele mai interesante capitole ale studiului este o analiză Swot care enumeră, pe scurt, punctele forte pe care le are turismul în judeţ, însă insistă asupra celor slabe, care nu sunt deloc puţine. Autorii studiului insistă asupra frumuseţilor naturale şi nu uită să amintească de faptul mai puţin cunoscut, chiar şi de către gorjeni, că în judeţ există peste 2.000 de peşteri, reprezentând circa o şesime din potenţialul speologic al României.
De asemenea, turismul montan este bine reprezentat, posibilităţile în acest sens fiind aproape nelimitate: speologie, alpinism, turism auto, turismul de aventură etc. Capacităţile de cazare sunt variate, însă nu există nici un hotel care să aibă mai mult de trei stele. Autorii studiului mai susţin că populaţia este un atu, fiind relativ tânără şi având „abilităţi lingvistice“. O marcă neînregistrată a turismului din Gorj şi din Oltenia este considerat Brâncuşi. În final, mai sunt amintite programele turistice care pot fi accesate în judeţ: Acasă la Brâncuşi, Mănăstirile Gorjului, Peşterile Gorjului, Pe urmele lui Iovan Iorgovan şi Ecoturism în Gorj.
Puncte slabe
Informaţia cea mai importantă referitoare la punctele slabe este legată de infrastructură. Doar 610 kilometri din reţeaua rutieră de 2.199 de kilometri sunt modernizaţi, restul având nevoie de lucrări de reparaţii şi modernizare. Un punct slab al turismului în Gorj este poluarea de toate categoriile, generată de industria energetică şi minieră, petrol, gaze şi cauciuc. Distrugerea fondului forestier, managementul deşeurilor şi poluarea râului Jiu sunt alte probleme greu de rezolvat de către autorităţi.
În ceea ce priveşte cultura şi patrimoniul cultural, în studiu se vorbeşte de starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice, calitatea slabă a prezentării şi traducerii în muzee sau puncte turistice, oferta slabă şi nediversificată a suvenirurilor etc. Problema resurselor umane ar trebui să fie un capitol important în ceea ce priveşte un turism de calitate, în studiu menţionându-se că mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi profesionalizarea serviciilor. Nici la promovare şi marketing turismul din Gorj nu stă mai bine: centrele de informare turistică sunt puţine şi ineficiente, participarea la târguri de profil e slabă, iar investiţiile în mărirea spaţiilor de cazare sunt prea mici. Una dintre piedicile în calea dezvoltării turismului o reprezintă elemente precum vecinătatea cu judeţe avansate din acest punct de vedere (Vâlcea şi Hunedoara), nivelul de trai scăzut al unui segment important al populaţiei, pierderea tradiţiilor şi altele.
