22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalFapta judecătoarei Huza nu e chiar infracţiune

Fapta judecătoarei Huza nu e chiar infracţiune

Apelul formulat de procurori împotriva sentinţei de achitare a fostei preşedinte de la Tribunalul Bucureşti va fi judecat la… Tribunalul Bucureşti.

 

Judecătoria Sectorului 3 a motivat în această săptămână sentinţa prin care a achitat-o, pe 14 martie 2008, pe Maria Huza, fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti şi fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul în care procurorii DNA au trimis-o în judecată pentru fals în declaraţii şi instigare la acordarea de credite cu încălcarea legii.

 

Apartament cu subvenţie din fondurile tinerilor căsătoriţi

 

Reamintim că DNA a trimis-o în judecată pe Maria Huza sub acuzaţia că, în anul 2001, folosindu-se de calitatea de preşedintă a Tribunalului Bucureşti, a obţinut un apartament cu suprafaţa de aproape 100 mp în centrul Bucureştiului. Potrivit rechizitoriului, pentru a obţine apartamentul respectiv, Maria Huza a dat în faţa notarului o declaraţie necorespunzătoare adevărului, prin faptul că a precizat, contrar legii, că nu are „locuinţă în municipiul Bucureşti“, ea deţinând însă în acel moment o vilă în Slatina. Ori cerinţa legală era de a nu fi deţinut sau înstrăinat vreo locuinţă după 1990, indiferent de localitatea în care s-ar fi aflat aceasta. Mai mult, pentru achitarea noii locuinţe, judecătoarea a încheiat un contract de credit cu dobândă subvenţionată în proporţie de 75%, din fondul destinat tinerilor căsătoriţi, în condiţiile în care şi fiica sa, Diana Micaela Huza, obţinuse un credit similar, cu dobândă subvenţionată de stat. De altfel, şi tatăl Mariei Huza, Petre Vasile, obţinuse un apartament în municipiul Slatina tot cu ajutorul unui credit cu dobândă subvenţionată de stat.

 

Declaraţia e ilegală, dar nu e fals

 

Magistraţii au constatat că declaraţia dată de fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti, Maria Huza, pentru a obţine locuinţă de la primărie „nu are conţinutul prevăzut de lege“ şi a decis achitarea acesteia pentru fals în declaraţii pe motiv că lipsesc toate elementele unei infracţiuni.

Conform motivării sentinţei de achitare, Huza nu ar fi încălcat legislaţia în vigoare. „Declaraţia dată de inculpată, prin indicarea, în cuprinsul acesteia, a unei localităţi, adică municipiul Bucureşti, nu are însă conţinutul prevăzut de lege, deoarece această lege nu prevede şi nu permite o raportare la una sau mai multe localităţi“, precizează magistraţii.

Însă, această adăugire, mai susţin judecătorii Judecătoriei Sectorului 3, „indiferent dacă are sau nu caracter real, prin faptul că nu este prevăzută şi permisă de lege, face ca declaraţia inculpatei să nu fie aptă să servească la producerea consecinţei juridice în vederea căreia a fost făcută“.

Instanţa explică apoi că, în analizarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, trebuie avut în vedere şi momentul consumării. Astfel, Judecătoria Sectorului 3 apreciază că, din acest considerent, prin declaraţia Mariei Huza, din 14 iunie 2001, nu s-a consumat infracţiunea de fals în declaraţii, deoarece, fiind dată în faţa notarului (ale cărui atribuţii ar fi străine de consecinţele juridice urmărite de inculpată prin darea declaraţiei), nu ar produce acele efecte juridice urmărite. Potrivit instanţei, declaraţia dată de Huza în faţa notarului ar produce efecte abia în momentul în care ar fi depusă la Primăria Sectorului 1, instituţia competentă pentru aprobarea repartizării unei locuinţe.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

3 COMENTARII