21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalPlantaţiile de vii, în pragul reformei

Plantaţiile de vii, în pragul reformei

Consiliul de miniştri al Uniunii Europene (UE) a adoptat zilele trecute reforma sectorului vitivinicol, demers ce prevede o serie de măsuri care vor stimula competitivitatea vinurilor europene şi, implicit, a celor româneşti.

 

Consiliul de miniştri a adoptat o amplă reformă a organizării comune a pieţei vitivinicole. Schimbările vor permite echilibrarea acesteia, eliminarea măsurilor ineficiente şi costisitoare de intervenţie pe piaţă şi reorientarea bugetului spre măsuri pozitive şi proactive, care vor stimula competitivitatea vinurilor europene.

 

Decât mult şi fără rost, mai bine puţin şi… bun

 

Reforma prevede o restructurare rapidă a sectorului vitivinicol, prin includerea unui sistem voluntar de desţelenire pe o perioadă de trei ani ca alternativă pentru producătorii care nu pot face faţă concurenţei şi pentru a elimina de pe piaţă surplusurile şi vinul necompetitiv. Acesta se instituie pentru o suprafaţă totală de 175.000 de hectare. Un stat membru UE poate întrerupe desţelenirea în cazul în care terenul ar depăşi 8% din suprafaţa viticolă totală a ţării respective sau 10% din suprafaţa totală a unei regiuni. Comisia poate face acest lucru dacă terenul ar depăşi 15% din suprafaţa viticolă totală a unui stat al UE. Ţările membre pot, de asemenea, să interzică desţelenirea în zonele de munte şi de pantă abruptă din motive de mediu. „Vor fi nişte compensaţii băneşti pentru cei care desfiinţează culturile de vii. La noi se vor pune în discuţie viile-hibrid sau plantaţiile bătrâne. Legislaţia vitivinicolă din România este adaptată cerinţelor europene. Avem în vedere faptul că, încă din anul 1921, când România era principalul exportator de vinuri în Germania, legislaţia s-a adaptat celei nemţeşti şi franţuzeşti“, a declarat profesorul Nicolae Giugea, de la Facultatea de Horticultură din Craiova.

Indicaţii geografice pe sticlele de vin

 

Alt punct implementat de miniştrii de resort comunitari prevede eliminarea progresivă a subvenţiilor pentru distilarea de criză şi pentru cea a alcoolului alimentar, iar sumele respective, repartizate în pachete financiare naţionale, vor putea fi folosite pentru finanţarea unor măsuri precum promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, inovarea, restructurarea şi modernizarea viilor şi a cramelor. „În România avem deja crame moderne care respectă cerinţele europene. Chiar în Dolj există Crama de la Segarcea, care a fost renovată complet şi este mult peste unele crame europene“, a spus prof. Nicolae Giugea.

Potrivit documentului adoptat de Consiliul de miniştri, reforma vitivinicolă va asigura protecţia mediului în regiunile viticole, va salvgarda politicile tradiţionale şi încetăţenite de promovare a calităţii şi va simplifica normele de etichetare în avantajul producătorilor şi al consumatorilor deopotrivă. Conceptul de vin european de calitate se va baza pe vinurile cu indicaţii geografice (IG) protejate şi pe cele cu denumire de origine protejată. Etichetarea va fi mai simplă şi, de exemplu, va permite vinurilor europene fără IG să indice pe etichetă soiul şi anul recoltei. Se vor putea proteja în continuare anumiţi termeni tradiţionali şi anumite forme de sticle.

Demersuri ale CE

Comisia Europeană va începe procesul de adoptare a regulamentelor detaliate de aplicare pentru a permite reformei vitivinicole să intre în vigoare la 1 august 2008.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS