Preşedintele Băsescu a făcut ieri o radiografie a relaţiei actuale dintre NATO şi Rusia, fără a trece cu vederea rolul Ucrainei şi al Moldovei în contextul politic actual.
Preşedintele Traian Băsescu a fost invitat ieri la dezbaterea cu tema „Securitatea României după summit-ul NATO“, organizată de Fundaţia Konrad Adenauer. Cu această ocazie, şeful statului a rostit un discurs despre concluziile summit-ului NATO de la Bucureşti, în care s-a referit, printre altele, la relaţia României cu Federaţia Rusă.
Lipsă de încredere în Rusia
Şeful statului a afirmat că, deşi toate statele NATO pleacă de la premisa că relaţia cu Moscova este fundamentală pentru securitatea globală, poziţia acestor ţări faţă de Rusia trebuie să fie comună. Traian Băsescu a arătat că fostele state comuniste devenite membre NATO sunt mai reticente în relaţia cu Rusia decât statele vechi membre ale organizaţiei. În opinia sa, această situaţie se poate descrie prin faptul că încă există o lipsă de încredere în Rusia, care „ţine şi de popoarele noastre“ şi trebuie depăşită.
„Dacă în relaţia cu Federaţia Rusă este o problemă, aceasta este legată de faptul că statele foste comuniste sunt reticente, dată fiind nu doar istoria ultimilor 50 de ani, ci şi istoria de secole. Nu pot spune în ce măsură lipsa de încredere este justificată, personal cred că nu, dar vedem lipsă de încredere şi din partea Federaţiei Ruse şi atunci soluţia este transparenţa, parteneriatul solid bazat pe transparenţă“, a declarat Băsescu.
În relaţia cu Rusia „trebuie să ieşim din ceea ce istoria a lăsat în minţile noastre, pe bună dreptate: teamă, îngrijorare. Rusia trebuie să înţeleagă că nu are un adversar în NATO, iar statele nou-membre în NATO să înţeleagă că niciodată nu se va mai întâmpla ceea ce s-a întâmplat în relaţia cu Rusia“, a precizat Băsescu.
„Nu avem în atitudinea noastră nici o urmă de ostilitate faţă de Rusia, ci aceasta vizează interesul nostru naţional“, a asigurat preşedintele, subliniind că România priveşte „cu toată atenţia“ evoluţiile din regiune.
Moldova, între două state NATO
Preşedintele României a explicat că poziţia României de susţinere a integrării Ucrainei în NATO este „în strânsă legătură cu politica pe care România o are faţă de Republica Moldova“.
„Ne dorim securizarea graniţelor acestei ţări prin aşezarea ei între două state membre NATO. De exemplu, asistenţa pe care Republica Moldova poate să o primească pentru securizarea graniţei de Răsărit este de mare însemnătate pentru politica de securitate şi democratizare a ţării şi a regiunii“, a afirmat Traian Băsescu.
Preşedintele a subliniat că semnarea Tratatului pentru recunoaşterea frontierelor de stat cu Moldova „nu este o prioritate pentru România“. „Nu văd de ce ne trebuie un tratat prin care se consolidează, prin propria noastră voinţă, un act din al doilea război mondial, dar pe care nici una dintre ţări nu îl acceptă“, a precizat şeful statului.
Pe de altă parte, Băsescu a explicat că România nu poate face mai mult pentru securitatea Republicii Moldova, pentru că neutralitatea acestei ţări, prevăzută prin Constituţie, a lipsit Bucureştiul „de pârghia cea mai simplă de a promova apropierea ţării (vecine – n.r.) faţă de NATO“. Traian Băsescu a adăugat că, prin intrarea Ucrainei în NATO, nu se substituie responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova de a-şi asigura securitatea, dar, odată cu aderarea Ucrainei, aceasta va trebui să garanteze „un statut convenabil pentru Republica Moldova, prin garantarea integrităţii teritoriale şi prin relaţiile de bună vecinătate“.
Serbia – „cheia stabilităţii“
Preşedintele a reafirmat la această dezbatere poziţia României în Balcani, subliniind că includerea Albaniei şi Croaţiei în NATO corespunde interesului naţional al României şi al regiunii. Intensificarea relaţiilor dintre NATO, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina au fost salutate de preşedinte. Accentul a fost pus de şeful statului pe Serbia, România considerând că această ţară este „cheia stabilităţii în Balcanii de Vest“.
