După ce au fost lăsaţi în beznă chiar şi în Ajunul Crăciunului şi şi-au scos ochii pe străzi în serile în care iluminatul public a picat, craiovenii sunt îndulciţi acum de CEZ Distribuţie cu promisiunea că va investi zece milioane de euro în reţelele de curent crăpate.
Distribuitorul de energie electrică din Craiova le transmite consumatorilor, printr-un comunicat, că a intrat într-un proces de curăţare a propriei imagini, tentativă care ar costa-o zece milioane de euro în 2008. După ce a recunoscut că încasează munţi de bani de la consumatori pe seama unor cabluri depăşite fizic şi moral, CEZ Distribuţie promite acum că va retehnologiza în acest an sistemele de alimentare care le creează disconfort craiovenilor când le e lumea mai dragă. „Aceste investiţii sunt demarate tocmai în ideea de a fi eliminate disfuncţionalităţile care s-au înregistrat în sistem în ultima perioadă. Este vorba de lucrări în valoare de 36,67 milioane de lei“, a declarat specialistul în comunicare al CEZ, Cristina Toma.
Obiectivele promise de CEZ vizează modernizarea a zece linii electrice de joasă tensiune şi a branşamentelor punctelor de transformare de pe străzile Matei Basarab, Madona Dudu, Unirii, Kogălniceanu, A.I. Cuza, Panait Moşoiu, Popa Şapcă, Unirii, Constantin Brâncuşi, Principatele Unite, Caracal, Petru Rareş, Gh. Chiţu. Din vară, CEZ preconizează intervenţii la reţelele şi sistemele de control al celulelor de înaltă tensiune din Craioviţa Nouă.
Reabilitare tardivă
Investiţiile în reţelele de alimentare cu energie electrică nu pot şterge urmele lipsei de respect a furnizorului faţă de clienţii săi. În ultimii doi ani, craiovenii au fost supuşi unui tratament inuman de distribuitorul de curent electric. Că s-a numit el Electrica ori CEZ, pentru craioveanul de rând nu are importanţă. Consumatorul din Bănie ştie doar că a plătit facturile întregi pe lunile decembrie 2006 şi ianuarie 2007, deşi din Ajunul Crăciunului şi până după Sfântul Ion în câteva cartiere s-au înregistrat şi cinci pene de curent pe zi. Consumatorul mai ştie că a plătit din buzunarul său, via bugetul local, pentru iluminatul public stradal în 2007, dar a primit în schimb străzi scufundate în beznă. Ce să mai vorbim despre electrocasnicele „prăjite“ din cauza căderilor de tensiune sau despre punctul culminant al terorii CEZ: transformatorul aprins ca o torţă pe 23 martie 2008 din pricina unor echipamente degradate? De fiecare dată, reacţia răspunzătorilor a fost rece, aproape impertinentă: cablurile au durata de viaţă expirată. Şi cine trebuia să le înlocuiască?
