În centrul municipiului Târgu Jiu a fost montat un panou de informare, care transmite datele de la staţia de monitorizare a calităţii aerului.
În cadrul proiectului „Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului, componenta 2 Monitorizarea poluării aerului“, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj a primit două staţii de monitorizare a calităţii aerului. Una a fost montată la Târgu Jiu, iar cealaltă, în Rovinari, unde se află unul dintre cele două complexuri energetice din judeţ. A mai fost instalat la Târgu Jiu un panou de informare a publicului. Potrivit purtătoarei de cuvânt a APM Gorj, Cristina Merfu, instituţia a primit de la minister şi aparatura de laborator necesară dotării laboratorului de aer şi a camerei de balanţe ce deserveşte staţiile.
„La nivel naţional, funcţionează 117 staţii dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Cele două staţii din Gorj măsoară poluanţii gazoşi (NO, NO2, NOx, SO2, O3, CO) şi pulberi în suspensie fracţiunea PM10 şi PM2,5. Parametrii meteorologici măsuraţi sunt viteza şi direcţia vântului, temperatura, radiaţia solară, precipitaţiile, umiditatea relativă, presiunea atmosferică“, a afirmat Cristina Merfu.
Panoul neînţeles
În Târgu Jiu, panoul este montat pe peretele de vest al clădirii SNLO din Piaţa Prefecturii şi afişează datele privind calitatea aerului preluate de la cele două staţii automate din judeţ. Monitorizarea calităţii aerului va asigura o mai bună cunoaştere de către populaţie a mediului în care trăieşte, cât şi o supraveghere continuă, corectă şi imparţială a tuturor surselor de poluare din raza de influenţă a staţiilor. Cu toate acestea, târgujienii nu înţeleg datele de pe panoul informativ. Pe mulţi nu îi interesează, iar unii nu înţeleg nimic.
„Nu înţeleg ce este cu datele acelea. Probabil doar specialiştii de la mediu le înţeleg“, a spus Oana Popescu din Târgu Jiu. Andrei Ionescu a observat panoul de informare, însă, ca şi alţi cetăţeni, nu pricepe mai nimic. „Am citit pe el doar Rovinari şi Târgu Jiu. Ne mai arată în ce zi suntem şi anul şi apoi nişte cifre şi litere de neînţeles. Poate o fi aerul poluat. Poluare avem şi noi, mai ales că este complexul la Rovinari“, a spus tânărul de 23 de ani din Târgu Jiu.
„Panoul din centrul municipiului Târgu Jiu afişează datele primite de la cele două staţii din Gorj. Avem nişte servere supravegheate de consilierii noştri, iar staţiile sunt automate“, a afirmat Cristina Merfu.
Situaţia în Gorj
Principalul poluant pentru care depăşirile valorii-limită sunt semnificative pentru judeţul Gorj îl reprezintă pulberile. Acestea impurifică atmosfera şi au o natură diversă, în funcţie de sursele ce le generează, respectiv centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatări de cariere, depozite de zgură şi cenuşă, halde de steril, trafic rutier, producători de materiale de construcţii. „În 2006, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensie fracţiunea PM 10, pe perioadă de 24 de ore, conform OM nr. 592/2002, în zonele: Târgu Jiu, Jilţ, Bârseşti, Rovinari, Fărcăşeşti, Motru şi Pleşa. În acele locaţii sunt cariere miniere, complexul energetic, fabrica de ciment. S-a constatat că 77,4% din concentraţiile medii zilnice înregistrate depăşesc valoarea-limită (50 µg/mc), iar 69% depăşesc valoarea-limită plus marja de toleranţă (58,33 µg/mc). Valoarea maximă înregistrată este 714,30 µg/mc în zona Rovinari (primărie), ca urmare a unui episod de poluare cu cenuşă spulberată de vântul puternic de pe depozitul de zgură şi cenuşă aparţinând Complexului Energetic Rovinari“, a precizat Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj.
Emisiile de dioxid de sulf au crescut în anul 2006 comparativ cu 2005, din cauză că termocentralele au sporit consumul de combustibili fosili. Cea mai mare parte a emisiilor de oxizi de azot rezultă din arderi în industria energetică şi industrii de transformare (aproximativ 93%), transport rutier (4%). S-a înregistrat o creştere foarte mare, mai ales că s-au înmulţit şi automobilele.
Poluarea aerului
Poluarea aerului este definită ca fiind orice schimbare în compoziţia atmosferei, cauzată de prezenţa uneia sau mai multor substanţe în cantităţi şi cu caracteristici care pot altera condiţiile normale de mediu şi prezintă un pericol direct sau indirect pentru sănătatea umană şi ecosisteme.
