16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalVotul uninominal, marele eşec al clasei politice

Votul uninominal, marele eşec al clasei politice

Uninominalul a fost metamorfozat în ultimul an într-o marotă a politicienilor, fiind folosit ca vârf de lance în lupta politică, o luptă ce s-a dovedit sterilă, atâta vreme cât, deşi cetăţenii doresc o reformă electorală, ei nu s-au înghesuit să îşi exprime opţiunile în cadrul referendumului.

 

Introducerea votului uninominal a fost un demers al societăţii civile, concret, al Asociaţiei Pro Democraţia (APD), care, conştientă că nu va putea fi realizat fără ajutorul policienilor, a decis îmbarcarea alături de ei, în încercarea de a reforma sistemul electoral autohton. Fără forţa mediatică de a spune cetăţenilor ce presupune proiectul, APD l-a lăsat pe mâna aleşilor, care l-au transformat în teren fertil al bătăliei politice. Protagoniştii au văzut încă o ocazie de a plăti poliţe, Traian Băsescu fiind vocea numărul unu în piesa uninominalului. Cert este că „votul uninominal“ este o sintagmă generală, care prinde contur numai dacă îi adaugi explicaţii, tocmai acest fapt fiind ignorat de politicieni. Ei au omis să lămurească opinia publică în legătură cu diversele sisteme de vot uninominal şi s-au plasat numai pe axa scrutin majoritar în două tururi (ai cărei vector a fost şeful statului) versus vot majoritar cu compensare (ai cărui vectori au fost ADP şi guvernul). Cât de mult au folosit preşedintele Băsescu şi opoziţia sa parlamentară şi guvernul motivul votului uninominal pentru câştigarea meciului politic, cu arbitru Curtea Constituţională, care până acum şi cel puţin în această partidă a arătat cartonaşul roşu numai executivul? O parte din răspuns ar putea fi în eşecul referendumului, iar celalaltă parte am putea-o afla anul viitor, când rămâne de văzut dacă se va dovedi că de fapt politicienii au cântat prohodul intenţiei de reformă electorală şi astfel românii nu vor avea ocazia să-şi aleagă reprezentanţii după un sistem novator.

Traiectoria proiectului, în anul de graţie 2007

Declarativ, majoritatea partidelor parlamentare, cu excepţia PRM şi UDMR, au susţinut din start noţiunea de vot uninominal, indiferent sub ce formă ar fi fost el promovat. Cele două formaţiuni însă au considerat că acest tip de scrutin ar permite pătrunderea în parlament a potentaţilor zilei (cazul PRM) sau că minorităţilor li se va curma accesul în legislativ (motivaţia UDMR).

La jumătatea lunii februarie, preşedintele Băsescu anunţa în faţa parlamentului pe jumătate gol că va organiza referendum pentru introducerea votului uninominal. Preşedintele a criticat prestaţia clasei politice, dezinteresul faţă de agenda reală a cetăţeanului şi coaliţiile transpartinice pentru avantaje economice. Momentul a coincis cu declanşarea procedurilor de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu.

La sfârşitul lunii februarie a acestui an, preşedintele Băsescu a avut o întrevedere cu reprezentanţii societăţii civile pe tema uninominalului, chiar în pragul prezentării în parlament a cererii opoziţiei de suspendare din funcţie a şefului statului. Băsescu spunea că adoptarea rapidă a votului uninominal este „o chestiune de respect faţă de electorat“.

În martie, parlamentul nu a dat gir preşedintelui pentru organizarea referendumului mult dorit de introducere a votului uninominal. Votul a fost pe muchie (un vot lipsă), absenţa reprezentanţilor puterii a determinat neîntrunirea numărului necesar de voturi. Ulterior, parlamentarii şi-au dat seama că au folosit un tip de majoritate nepotrivit, în sensul că au folosit majoritatea calificată (care ia în calcul totalul numărului de mandate din parlament), în locul majorităţii simple (care foloseşte totalul parlamentarilor prezenţi). Votul a fost contestat cu succes de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională.

La sfârşitul lunii mai, deputaţii şi senatorii s-au pronunţat în favoarea propunerii preşedintelui de organizare a unui referendum pentru reforma sistemului electoral. La acel moment, a apărut prima dată în dezbaterea publică tema organizării simultane a referendumului şi a alegerilor europene. Scrutinul pentru Parlamentul European era programat pentru 13 mai, dar după ce data referendumului la care alegătorii ar fi trebuit să decidă demiterea sau rămânerea în funcţie a lui Traian Băsescu a fost stabilită pentru 19 mai, guvernul a decis amânarea alegerilor europarlamentare.

Este, de asemenea, clipa în care au pornit acuzaţiile împotriva preşedintelui că doreşte programarea în acelaşi timp a celor două scrutine pentru a participa la campania electorală în favoarea PD.

În perioada în care Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie, preşedintele interimar, Nicolae Văcăroiu, s-a întâlnit cu premierul şi cu şefii celor două Camere ale parlamentului pentru a stabili câteva priorităţi legislative ale momentului, printre care se număra şi votul uninominal. S-a convenit ca noua lege electorală să fie adoptată până la sfârşitul sesiunii parlamentare, adică până pe 30 iunie, deziderat nedus la îndeplinire însă. Astfel, Comisia de cod electoral a continuat să lucreze şi în timpul vacanţei parlamentare, însă reprezentanţii PSD au blocat practic lucrările, propunând alte variante decât cele convenite de liderii partidului.

După votul din 19 mai, când Traian Băsescu a fost reconfirmat ca preşedinte, au avut loc noi negocieri la Palatul Cotroceni, unde PSD, PD şi PNL au decis să sprijine varianta de vot uninominal propusă de Asociaţia Pro Democraţia. În noua sesiune parlamentară, dezbaterea în Comisia de cod nu a fost deblocată, în consecinţă, Traian Băsescu a dat termen-limită legislativului să aprobe legea până pe 25 octombrie, în caz contrar va convoca referendumul simultan cu alegerile PE.

Legea uninominalului, teritoriu fertil pentru lupta Băsescu-Tăriceanu

La sfârşitul lui octombrie, Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament pe votul uninominal şi acceptă amendamentul PSD privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. Aproape simultan, preşedintele Camerei Deputaţilor începe să bombardeze Palatul Cotroceni cu scrisori în care îi solicită şefului statului promulgarea legii pentru care Cabinetul şi-a asumat răspunderea. Băsescu nu-l bagă în seamă şi între timp contestă la CCR legea Pro Democraţia pe care şi-a asumat-o guvernul, pe două considerente: introducerea listei naţionale suplimentare şi prevederea privind organizarea alegerilor anticipate parlamentare în cazul reorganizării teritoriale.

Referendumul pentru introducerea votului uninominal este organizat pe 25 noiembrie, în acelaşi timp cu alegerile pentru PE. Prezenţa dezastruos de mică a populaţiei la consultare şi, în consecinţă, invalidarea referendumului îl silesc pe Traian Băsescu să admită că „a primit o lecţie“. Lucrurile încep să se precipite, imediat după infirmarea referendumului, partidele care-l susţin pe Traian Băsescu – PD şi PLD – anunţă că vor introduce variante proprii ale legii uninominalului, bineînţeles cu sistemul de vot majoritar, în două tururi.

Curtea Constituţională îi dă, la începutul lui decembrie, câştig de cauză şefului statului, Băsescu sugerând că parlamentul ar trebui să adopte proiectul de lege al PSD privind introducerea votului uninominal, proiect pe care îl consideră mai bun decât cel al democraţilor. Potrivit lui Băsescu, aceasta ar fi soluţia optimă pentru a reglementa situaţia după decizia CCR de a declara neconstituţionale unele articole din Legea votului uninominal a executivului. Preşedintele lansează un atac fără precedent la adresa APD, organizaţie pe care o acuză de „cârdăşie“ cu Executivul şi despre care a spus că ar fi inserat special în lege prevederi neconstituţionale.

Cert este că proiectul se va întoarce la locul de plecare – în parlament – pentru punerea de acord cu prevederile legii fundamentale. În lipsa unei decizii clare pentru organizarea unei sesiuni extraordinare pentru uninominal, legislativul a prelungit mandatul Comisiei de Cod electoral până în primăvara anului 2008.

 

Ce-şi propune sistemul de vot uninominal Pro Democraţia?

Varianta de vot pe care a susţinut-o Pro Democraţia şi asumată de guvern îmbină sistemul majoritar uninominal cu cel pe liste. Astfel, alegătorul are un singur vot, pentru un singur candidat, într-o circumscripţie, ceea ce din punctul de vedere al electorului este un sistem mult mai simplu. Jumătate din mandate sunt obţinute de candidaţii care întrunesc cele mai multe voturi într-un tur, chiar dacă scorul este mai mic de 50%. Celalaltă jumătate este aleasă prin redistribuire proporţională, adică partidelor care depăşesc pragul de 5% sau au minimum de cinci parlamentari aleşi direct le sunt atribuite restul mandatelor. Alegătorii din diaspora îşi aleg câte doi deputaţi şi senatori, în două colegii – Europa şi restul lumii. Sistemul propus de APD nu este folosit nicăieri în alegerile parlamentare şi la început iniţiativa viza existenţa a două buletine de vot – unul pentru circumscripţia individuală şi unul pentru lista regională – însă, aşa cum explica pentru BBC politologul Cristian Pîrvulescu, ideea a fost abandonată. Proiectul de bază al APD a fost amendat de guvern la asumare, prin acceptarea unui amendament PSD ce viza inclusiv alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin acest sistem.

Ce vrea preşedintele Băsescu?

Şeful statului este adeptul votului uninominal majoritar în două tururi, similar variantei în care sunt aleşi primarii. Cu alte cuvinte, „câştigătorul ia tot“. Acest sistem a fost propus iniţial de PSD. Potrivit preşedintelui, acest tip de scrutin ar asigura executivului stabilitate prin generarea unei majorităţi parlamentare certe.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS