De zece ani, la clădirea Universităţii din Craiova se execută lucrări de reparaţii şi consolidare. Lipsa fondurilor a făcut ca lucrările începute în 1997 să nu fie terminate nici până în prezent. Firma care execută aceste lucrări, SC Atlas SA, ar fi trebuit să fie acreditată de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, deoarece unele lucrări sunt executate pe un corp de clădire înscris pe lista monumentelor istorice. În lipsa acreditării, lucrările executate sunt ilegale.
De teama Corpului de Control al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, aşteptat în vizită la Craiova săptămânile viitoare, angajaţii Direcţiei de specialitate judeţene s-au mobilizat şi au trecut la treabă inspectând aproape toate şantierele deschise la sau în preajma monumentelor istorice de interes naţional. Aşa se face că abia acum s-a descoperit că la cele două mari şantiere deschise în clădirea Universităţii din Craiova şi la Facultatea de Mecanică, constructorii nu sunt acreditaţi de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional să facă lucrări la cele clădiri înscrise pe lista monumentelor istorice de interes naţional. Legea nr. 422/2001 pentru protecţia monumentelor istorice prevede la art. 22, alin. 2 şi 3: „Autorizaţiile de construire, de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la toate lucrările de cercetare, extindere, reparare consolidare, conservare, restaurare… inclusiv reparaţiile curente… sunt eliberate numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional“. Alineatul 4 din acelaşi articol de lege spune că toate autorizaţiile emise fără avizul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional sunt nule de drept.
Şase ani în afara legii
În corpul din faţă al clădirii Universităţii din Craiova a funcţionat Palatul Justiţiei, iar clădirea a fost construită la 1880. În partea din faţă a clădirii în care funcţionează acum Facultatea de Mecanică a Universităţii a fost Şcoala Normală de Băieţi, care a fost construită la 1893. Prima clădire se află pe lista monumentelor arhitectonice de clasă A, iar cea de-a doua se găseşte în aceeaşi listă, la clasa B.
„Pentru lucrările de consolidare care se execută la partea din faţă a clădirii Universităţii, societatea Atlas, constructorul care a câştigat licitaţia în urmă cu zece ani, ar fi trebuit să-şi ia acreditare de la Ministerul Culturii. În urmă cu doi-trei ani, noi le-am făcut cunoscut acest lucru şi le-am trimis şi lista cu documentele pe care ar fi trebuit să le conţină dosarul. Nu au obţinut acreditarea, iar la o eventuală vizită a Corpului de Control al ministerului se pot întrerupe lucrările la acest obiectiv. Este adevărat că beneficiarul ar fi trebuit şi el să-şi ia avizul favorabil de la acelaşi minister atunci când a obţinut autorizaţia. Pentru că lucrările au fost începute înainte de apariţia Legii 422, la prelungirea autorizaţiei care s-a făcut în fiecare an sau la doi ani o dată, trebuia luat acest aviz. De altfel, nici constructorul Novara T Impex nu are acreditare pentru lucrările de consolidare de la corpul de clădire declarat monument arhitectonic de la Facultatea de Mecanică“, a spus Marcel Berindei, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional. De la apariţia Legii nr. 422/2001 au trecut şase ani şi nu sunt mulţi cei care o respectă. Cea mai bună dovadă sunt cele două obiective la care se lucrează în văzul lumii şi al organelor abilitate să vegheze la respectarea legii.
Lipsă de comunicare
Constructorii se declară nelămuriţi asupra condiţiilor în care ar trebui ba să-şi ia ei acreditare de la minister, ba să-şi ia beneficiarul lucrării aviz favorabil pe autorizaţie. Stan Cristea, directorul general al SC Atlas SA, constructorul care lucrează la Universitate, a spus: „Nu sunt acreditat la Ministerul Culturii pentru că atunci când am început lucrarea, în urmă cu zece ani, şi nu am terminat-o pentru că beneficiarul nu a avut finanţare, nu exista acea lege care să mă oblige să am acreditare. Nu ştiam nici acum că trebuie să am acreditare dacă nu mă sunaţi dumneavoastră să-mi spuneţi. Comunicarea dintre direcţia de specialitate, Universitate şi noi are ceva lipsuri, pentru că nu-mi aduc aminte să ne fi spus cineva cum să ne acredităm. Dacă acea acreditare este obligatorie, atunci vom face toate demersurile legale pentru a intra în posesia ei. De altfel, nu am început lucrarea din clădirea care este monument istoric. Noi lucrăm pe un proiect care ne-a fost pus la dispoziţie şi vă asigur că vom avea şi acea acreditare sau vom lua un expert acreditat care să ne supravegheze lucrările la monument“.
Toţi vor să respecte legea, dar nici unul nu o face!
Lucrările de reabilitare a fostei Şcoli Normale de Băieţi, actualmente Facultatea de Mecanică a Universităţii sunt executate de SC Novara T Impex, societate care habar nu avea că trebuie să respecte şi Legea nr. 422/2001. „Nu ştiam că trebuie să fiu acreditat, dar, dacă trebuie, o să obţinem acreditarea. De ani de zile facem lucrări la monumente istorice, dar nu am ştiut că această clădire a Facultăţii de Mecanică este monument. Nu mi-a spus nimeni! La licitaţia care s-a ţinut în urmă cu zece ani nu s-a cerut acest document. Cora, care a câştigat iniţial licitaţia, a dat faliment, după care am venit noi să lucrăm şi avem termen cinci ani. Lucrez destul de greu pentru că procesul de învăţământ nu s-a sistat, ca să pot ataca toate fronturile şi lucrez pe măsură ce mi se eliberează front de lucru“, a spus Mihai Tomescu, director general al Novara T Impex. Din toată această poveste un singur lucru este clar: la două monumente arhitectonice atât de vizibile în Craiova se execută lucrări neavizate de Ministerul Culturii, în condiţiile în care toată lumea este de acord să respecte legea!
