50 de situri arheologice din judeţul Dolj sunt abandonate şi nevalorificate. Legile fondului funciar nu au ţinut cont de existenţa lor, fapt pentru care mulţi ţărani s-au trezit proprietari de situri. Statului nu-i pasă de existenţa vestigiilor pentru care popoarele fără istorie ar da orice doar ca să le vadă. Fortificaţia romană de la Cioroiul Nou este un exemplu.
Cultura n-a fost şi nici nu este prioritatea potentaţilor zilei, prea ocupaţi cu lupta pentru păstrarea fotoliilor, în care-şi numără leafa grasă şi ciubucurile. Instituţia creată pentru păstrarea rânduielilor în cultură este Ministerul Culturii şi Cultelor, în cadrul căreia funcţionează tot felul de direcţii şi servicii care ar trebui să monitorizeze activităţile din domeniul pe care-l manageriază. Că ministeriabilii nu au nici o legătură cu realitatea din ţară o demonstrează şi recentul demers al unui medic din Filiaşi, care, îngrozit de lentoarea şi letargia statului faţă de istoria veche a României, s-a apucat pe cont propriu să finanţeze săpăturile arheologilor de la Muzeul Olteniei. Andrei Gheorghe, medic de familie din Filiaşi, a înfiinţat o organizaţie nonguvernamentală, Alexis Project, care şi-a propus să descopere, să pună în valoare şi în circuitul turistic situri arheologice uitate şi abandonate de statul român.
Finanţator de istorie veche
Cel mai important sit arheologic din judeţul Dolj este cel de la Cioroiul Nou. Pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare se găseşte cea mai mare fortificaţie romană cu o vechime de peste 4.000 de ani. Aici, la Cioroiul Nou, se pare că a poposit însuşi Filip Arabul, după cea mai crâncenă bătălie cu carpii, iar urmele civilizaţiei romane se găsesc la vedere în albia pârâului Eruga, care traversează fortificaţia. Pentru că Ministerul Culturii şi Cultelor n-a avut niciodată banii necesari pentru a finanţa cercetări amănunţite şi îndelungate, arheologii s-au mulţumit cu ce au avut şi în decursul anilor au scos la iveală câteva mărturii ale civilizaţiei, cea mai mare parte a fortificaţiei rămânând necercetată. În această toamnă, medicul de familie Adrian Gheorghe, prin ONG-ul Alexis Project, a încheiat un protocol cu Muzeul Olteniei, prin care activităţile de cercetare ale arheologilor în această zonă sunt finanţate de organizaţia nonguvernamentală, iar rezultatele cercetării sunt făcute publice de specialişti, cu singura condiţie de a cita finanţatorul.
Trei ani pentru o tăbliţă
„Nu câştig nimic din această activitate. Este o nebunie şi o sfidare la adresa celor care sunt plătiţi să se ocupe de descoperirile arheologice de care se leagă istoria veche a poporului român. Am cheltuit până acum peste un miliard de lei din banii mei, iar ministerul nu a găsit resurse financiare pentru a face viabile şantierele arheologice. La Cioroiul Nou, pentru a nu mai exista veşnica problemă a redării terenului circuitului agricol, am cumpărat un hectar de teren de la proprietar şi, după obţinerea tuturor avizelor necesare, l-am pus la dispoziţia arheologului Dorel Bondoc, care sunt sigur că va face mari descoperiri acolo“, a spus Andrei Gheorghe. Deşi există un ordin al ministrului culturii încă din anul 2004, care obligă primăriile pe raza cărora există situri arheologice să marcheze zonele cu o tăbliţă, nici până în prezent nu s-a realizat acest lucru.
„Am fost în judeţ şi nici un primar nu ştia de existenţa acestui ordin, deşi la momentul potrivit noi l-am trimis către toate primăriile. Sperăm ca măcar în acest an primarii să se conformeze şi să semnalizeze siturile arheologice conform legii. Au trecut trei ani şi nu au fost în stare să pună o tăbliţă, ce să mai vorbim de alt sprijin!“, a spus Marcel Berindei, arhitect în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Dolj.
