„Eu am, tu ai, el/ea are, noi avem, voi aveţi, ei/ele au. Foarte bine! Şi acum să trecem la conjunctiv. Hai, Paolo, începe“. „Să am, să ai, să aire… Nu, să aibă…“. Vorbesc rar şi încearcă să pronunţe cât mai bine literele şi cuvintele care le sunt atât de străine. Se amuză când se aud unii pe alţii cum vorbesc şi sunt atenţi la fiecare cuvânt scris pe tablă de profesoară. Au venit în Cetatea Băniei de peste mări şi ţări ca să înveţe limba română la „Cursurile de vară C. Brâncuşi“.
Departe de zăpuşeala oraşului şi ascunşi într-un colţ liniştit al Universităţii, ca să nu fie întrerupţi de gălăgia de pe holurile clădirii aflate în plin proces de reabilitare, mai mulţi oameni stau cuminţi în bănci şi conjugă verbe. Nu sunt deloc plictisiţi, nu cască, nu îşi verifică telefoanele mobile, nu se sprijină în pixuri şi nici nu citesc pe sub masă reviste mondene sau ziare de sport. Sunt atenţi, răspund repede la întrebări şi le place să vorbească în limba română, pe care acum o descoperă. Sunt 23 şi au venit din Bulgaria, Cehia, Germania, Danemarca, Italia, Polonia, Serbia, Turcia, Ucraina, Belgia şi Franţa ca să înveţe limba română la „Cursurile de vară C. Brâncuşi“ din Craiova şi ca să îi cunoască pe români, deoarece s-au îndrăgostit de România.
„Eu vreau să vorbesc, să vorbeşti, să vorbea…sca“
Gramatica le dă însă mari bătăi de cap, iar formele de conjunctiv par greu de descifrat
într-o zi de vineri când toţi se gândesc la excursia în care vor pleca peste câteva ore. „Eu vreau să vorbesc, să vorbeşti, să vorbea…sca. Nu înţelegu, trei forme?“, întreabă dezorientat un cursant din Polonia.
O elevă din Cehia a uitat ce înseamnă „a acompania“. „Ce înseamnă a acompania?“. „A acompania? Trebuie să ştii, tu ai învăţat cuvinte mult mai grele şi l-ai uitat tocmai pe acesta? A însoţi. Hai să îl conjugăm la conjunctiv“. După câteva încercări în care literele se împleticesc şi formele ies cu greu,
cursanta mărturiseşte: „A tăcea a fost mai simplu“.
Alţii au lăsat conjugările deoparte şi folosesc conjunctivul ca să facă planuri de excursie. „Să faci cople toţi“, a exclamat Paolo, din Italia. Nedumerirea profesoarei şi a colegilor îl determină să repete şi să mimeze propoziţia. „Aaa, vrei să spui cuplu, adică să faceţi cupluri. Asta poate vrei tu, Paolo“, glumeşte profesoara. „Eu bine la a face cupluri“, spune mândru italianul, care şi-a demonstrat cunoştinţele de limba română conjugând la prezent şi conjunctiv verbul „a avea“.
„Trebuie să mă înţeleg cu româncele“
Pentru mulţi limba română este un hobby, altora le este necesară în carieră sau la facultate, dar toţi se simt ca acasă printre români. „Am început să înţeleg româneşte când am fost în România, la Iaşi, şi am vrut să învăţ să vorbesc. Eu sunt student la Relaţii Internaţionale, România face parte acum din comunitatea europeană şi este util. Pentru italieni nu este foarte grea şi trebuie să mă înţeleg cu româncele!“, spune Paolo Tatti, de 25 de ani, din Italia.
Krzysztof Gorski este un librar de 32 de ani din Polonia, care vrea să înveţe limba română pentru a se înţelege cu prietenii lui din România. „Acum opt ani am fost prima dată în România şi am prieteni. Încerc să învăţ singur, dar pot să citesc, atât. Aş vrea să vorbesc mai bine. Gramatica, greu de tot“, mărturiseşte Krzysztof, ajutat de colegii săi.
„Limba română este mai uşoară decât albaneza sau greaca“
Iva Horakova este din Cehia şi lucrează la un post de radio din Praga. S-a îndrăgostit de România după ce a vizitat prima dată Sibiul şi Sighişoara şi vrea să înveţe limba română. „Îmi place ţara pentru că aici e şi munte, şi mare. Acum trei ani am vizitat Sibiul şi Sighişoara şi
mi-a plăcut foarte mult. Vreau să văd Braşov, Iaşi şi mănăstirile din Moldova. Vreau să învăţ şi limba şi de aceea anul trecut m-am înscris la un curs de limba română la Universitatea din Praga“, povesteşte Iva.
Desislava Liubenova din Bulgaria este studentă la specializarea balcanologie, iar acest curs de limba română îi este util. „Studiez la facultate limbile şi istoria popoarelor balcanice, iar acest curs mă ajută să înţeleg mai bine românii, care nu sunt deosebiţi de bulgari. Limba română este mai uşoară decât albaneza sau greaca“, a explicat Desislava.
Pe parcursul celor trei săptămâni de curs, străinii vor avea lecţii de gramatică, de istorie şi civilizaţie, vor face cunoştinţă cu operele lui Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi sau Marin Sorescu, vor face excursii, iar la final vor susţine un test de limba română. Toată această incursiune în civilizaţia românească îi costă pe cursanţii care nu sunt bursieri ai statului român aproximativ o mie de euro şi se pare că limba română şi specificul naţional îi atrag pe cei de pe alte meleaguri.
