9.5 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalPrimăriile din judeţ au dat cu tifla codului roşu

Primăriile din judeţ au dat cu tifla codului roşu


Avertizarea cod roşu a încetat aseară, la ora 21.00. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că avertizarea cod roşu se transformă în avertizare cod portocaliu. Codul portocaliu se va menţine în judeţele în care a fost emisă avertizarea: Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Ilfov, vestul Constanţei şi municipiul Bucureşti. În restul ţării, începând de ieri, ora 24.00, şi până astăzi, ora 21.00, se va păstra codul galben ca urmare a intensificării vântului.

De astă-seară vor fi ridicate toate avertizările, iar mâine ţara va primi cod verde. Ministrul Nicolăescu a anunţat că luni s-au înregistrat 18.942 de cazuri la camerele de gardă şi la unităţile de primiri urgenţe, cu 17% mai multe comparativ cu duminică. Numărul apelurilor la Ambulanţă a crescut luni, comparativ cu ziua precedentă, cu 6%, ajungând la 9.255. Tot luni, au căzut pe stradă 869 de persoane, cu 14% mai multe faţă de duminică, şi au decedat 12 persoane. Pentru o zi, Doljul a funcţionat sub ameninţarea codului roşu, care semnifică fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare. Sudul judeţului, cel mai afectat de temperaturile de peste 40 de grade Celsius, a fost aproape amorţit de căldura care a băgat oamenii în case. Ieri după-amiază, străzile şi uliţele localităţilor de la malul Dunării erau aproape pustii. Din când în când câte un rătăcit ars de soare se îndrepta grăbit spre casă în speranţa că nu-l va ajunge pârjolul care se rostogolea peste fiecare casă.

 

Funcţionarii, la scuteală

 

Ieri, în Primăria Bechet, după ora 11.00, nu era de găsit decât şeful poliţiei comunitare, Nicolae Şercău. Punctul de distribuire a apei potabile era organizat într-un birou din clădirea fără aer condiţionat şi consta în două sticle de apă minerală clocită la căldura din instituţie. Alături de sticlele de apă, un fotoliu aştepta trecătorii obosiţi şi cotropiţi de căldură care nu aveau cum să se răcorească nici dacă ar fi murit de sete. Funcţionarii primăriei erau toţi acasă conform programului adoptat la avertizarea cod roşu. Un punct de prim ajutor, dar fără apă minerală era la Unitatea medico-socială care funcţionează în clădirile fostului Spital Bechet. Asistentul Ion Ghiră spune că persoanele care se simt rău din cauza căldurii sunt transportate cu salvarea la Spitalul Dăbuleni, pentru că Unitatea medico-socială are de mai multe luni medicul în concediu, nu se ştie de care. „Ar fi trebuit să avem un post de oxigen aici la unitate, dar nu avem şi nici aer condiţionat nu este. Pe bolnavii care sunt internaţi îi tratăm şi noi cum putem şi în limita competenţelor noastre“, a spus asistentul Ghiră.

 

Canalele de irigaţii sunt pline, dar temperaturile, tot ridicate

 

Cea mai importantă staţie de pompare de bază a apei pentru irigat este L 1 şi se găseşte la Dăbuleni. Funcţionează la doar 16 Mw/h din capacitatea de proiectare, care este de 64 Mw/h. „L1 pompează apă în 20 de canale de irigaţii care însumează 200 km. Toată incinta are 47.000 ha de teren, din care se irigă circa 19.000 ha, conform contractelor de furnizare a apei. Din cele opt grupuri de pompare, mergem doar cu trei, iar anul trecut am reuşit să introducem patru agregate de pompare în reabilitare pe un program finanţat de Banca Mondială“, a spus Iulian Răţoi, inspector de zonă al ANIF Dolj. Prefectul Nicolae Giugea a ţinut să vadă cu ochii lui dacă staţia de pompare de la Dăbuleni funcţionează. „Am sperat că, dacă ANIF va umple toate canalele de irigaţii cu apă, vom avea umiditate în aer sau măcar vom influenţa temperaturile ridicate de pe nisipuri. Rămâne să vedem dacă am reuşit“, a spus prefectul Nicolae Giugea.

Umplerea canalelor cu apă provoacă pagube enorme ANIF, deoarece randamentul staţiei de la Dăbuleni este de doar 50%. Pentru ca un producător să poată uda la capătul unui canal, ANIF trebuie să cheltuiască bani să ducă apa până acolo, în condiţiile în care pe traseu nu mai are alţi beneficiari. Umplerea canalelor ar trebui să ducă la creşterea umidităţii din aer, lucru care deocamdată pare imposibil, dacă avem în vedere că nisipurile din zonă au efectul plitei încinse. Primarul Nicolae Drăgoi îşi trimisese toţi angajaţii din primărie acasă şi rămăsese să facă de permanenţă în clădire. „Orice om care are drum pe lângă clădirea primăriei poate să intre, să bea un pahar de apă rece de la frigider şi să se odihnească pe un scaun la umbră sau la aer condiţionat. Oamenii au realizat pericolul pe care-l reprezintă plimbatul pe străzi la temperaturi de peste 40 de grade şi stau cuminţi acasă“, a spus primarul.

La Gighera, primarul a dat cu lacătul pe primărie

 

În mai toate comunele din Lunca Dunării primăriile au întâmpinat codul roşu cum au putut. Numai la Gighera primarul Ion Dăbuleanu a dispus să se închidă primăria şi să plece toată lumea acasă din moment ce ieri, în jurul orei 14.30, nu era de găsit nimeni la primărie. Nu aveai de unde să bei un pahar cu apă, nu aveai unde să te adăposteşti de arşiţă, era ca după bomba atomică! În comună, nici ţipenie de om, iar dacă te apuca setea nu aveai nici de unde să cumperi apă, pentru că totul era închis. Doar medicul Adrian Săbiescu era la dispensarul din care curgeau aburi şi în care câţiva pacienţi se încumetaseră să se adăpostească de urgie. „Nu avem apă minerală şi nici plată. Avem câteva sticle cu apă din fântână pe care le ţinem în frigider şi din care dăm pacienţilor însetaţi. Azi am avut nouă pacienţi care au venit la consultaţie până în ora 11.00. De regulă, am câte 40 de pacienţi pe zi, dar având în vedere temperatura de afară…“, a spus dr. Săbiescu.

La Măceşu de Jos, funcţionarii primăriei erau acasă, doar Marin Diaconu făcea de permanenţă în clădire. „Nu avem punct de distribuţie a apei potabile pentru că nu avem decât un puţ forat la biserică. Oamenii beau apă din fântânile lor de ani de zile. Nu există nici un punct de prim ajutor permanent, bolnavii apelează direct la salvare“, a spus Diaconu. La cabinetul medical de la marginea comunei, ieri, în jurul orei 15.00, nu era nici ţipenie de cadru medical sau de pacient. Toate uşile erau închise, iar bolnavii trebuia să se descurce cum puteau.

În timp ce codul roşu a alertat oficialităţile şi instituţiile din Dolj, la ţară oamenii şi-au văzut liniştiţi de treburi, iar unii primari au dat cu tifla la toţi şi au închis primăria ca la război.

Temperatură record

La Calafat au fost ieri după-amiază 44,2 grade Celsius, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în România în luna iulie. La Bechet şi Băileşti s-au înregistrat 43 de grade, iar la Craiova, 42 de grade Celsius. Mercurul din termometre a depăşit ieri pragul de 40 de grade în mai multe localităţi din ţară.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU