Săptămâna aceasta, în comuna Perişor sunt serbate Zilele Henri Coandă, cunoscutul inventator şi om de ştiinţă român care a copilărit în această zonă a Olteniei. Evenimentul este obişnuit pentru locuitorii comunei, anul acesta aflându-se la a treia ediţie.
„Pentru că aici au locuit bunicii inginerului, la care copilul Henri venea să-şi petreacă vacanţele, ne-am gândit că ar fi o onoare pentru comună să organizăm în cinstea sa o manifestare anuală“, a declarat primarul comunei Perişor, Mariana Chipirlin. „Aşa am iniţiat, acum trei ani, aceste zile de sărbătoare, la care elevii participă cu o serbare, se prezintă biografia şi realizările inventatorului şi iau parte cadre ale armatei, aviatori şi invitaţi importanţi“, a mai spus primarul comunei.
S-a întors în anul morţii
Unul dintre momentele programului acestei manifestări va fi găzduit de Muzeul „Henri Coandă“, amenajat cu sprijinul primăriei în fostul sediu al administraţiei locale. Având în grădina din faţă un avion militar, simbol al invenţiilor în domeniul aeronauticii, cele două săli ale clădirii adăpostesc publicaţii, articole şi imagini din viaţa şi activitatea inginerului român, precum şi fotografii cu bunicii şi vechiul conac Coandă din Perişor, pe care omul de ştiinţă l-a revăzut chiar în anul morţii sale, 1972.
Ziua aceea a rămas îm memoria tuturor locuitorilor. A fost o adevărată sărbătoare pentru comună, toată lumea s-a strâns pentru a se întâlni cu acest om deosebit. Cei care mai trăiesc acum îşi aduc aminte mai ales un lucru: „Cum a pus piciorul în Perişor, Henri Caondă a cerut ciorbă de ciuperci, fiartă în oală de pământ, un fel de mâncare a locului, şi căreia, a mărturisit, i-a dus dorul toată viaţa“, povesteşte Mariana Chipirlin, emoţionată de acea întâlnire care i-a marcat tinereţea.
Viaţa şi activitatea unui geniu
Henri Coandă s-a născut la Bucureşti, pe 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă – fiu al unor oameni înstăriţi din Oltenia – fost profesor de matematici la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Mama lui, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.
Henri Coandă a fost mai întâi elev al Şcolii „Petrache Poenaru“ din Bucureşti, apoi al Liceului „Sf. Sava“ (1896), unde a urmat primele trei clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iaşi (1899). A terminat liceul în 1903, primind gradul de sergent major şi şi-a continuat studiile la Şcoala de Ofiţeri de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti.
La numai 19 ani a construit, la Arsenalul Armatei din Dealul Spirii, macheta unui avion propulsat de o rachetă, dovada preocupărilor care, mai târziu, îl vor face celebru. A urmat studii universitare la Charlottenburg, Liege şi Montefiore. Încă student, la Montefiore, împreună cu colegul său, Gianni Caproni (alt inginer celebru), a construit un planor cu care a zburat. La 22 de ani a proiectat avionul fără elice, primul avion turbopropulsat, pe care l-a şi pilotat, în cadrul unui salon aeronautic de la Paris, pe 16 decembrie 1910. Acesta este primul avion cu reacţie din lume, precursorul turboreactoarelor sofisticate de astăzi. Aparatul a fost distrus la aterizare. A făcut, de-a lungul vieţii sale, cercetări în domenii foarte diferite, realizând numeroase invenţii (are la activ aproximativ 260 de invenţii, pentru care a obţinut peste 700 de brevete), majoritatea cu aplicaţii imediate. A realizat primul avion bimotor, a proiectat şi experimentat mai multe modele de automobile aerodinamice. În 1912 s-a angajat director tehnic al Uzinelor Bristol, unde a produs în serie un avion militar numit Bristol-Coandă. În 1969, Henri Coandă s-a întors definitiv în ţară, ca director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST). A murit în noiembrie 1972, la 86 de ani.
