Seceta prelungită face ravagii în agricultura Oltului. Lipsa precipitaţiilor are efecte dezastruoase asupra culturilor înfiinţate în toamnă, dar şi asupra animalelor.
În aproape tot judeţul apa din fântâni scade de la o zi la alta, iar sistemul de irigaţii este la pământ. Potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) de la primării şi transmise ieri prefecturii, culturile de toamnă sunt compromise mai mult de jumătate. Producţia de grâu este calamitată peste 50 la sută din întreaga suprafaţă cultivată – 144.088 de hectare. În acelaşi procent a fost afectată şi producţia la orz pe toate cele 8.523 de hectare însămânţate, ca şi la orzoaica de toamnă (2.747 de hectare) şi rapiţă pentru ulei (8.294 de hectare). Fermierii care nu şi-au asigurat culturile sunt distruşi. Din suprafeţele calamitate, numai 40.000 de hectare sunt asigurate conform Legii nr. 381/2002 privind calamităţile naturale.
Disperare în mediul rural
Dincolo de datele oficiale prezentate de specialiştii în agricultură, situaţia este dramatică. La Priseaca, vitele nu mai au iarbă pe izlazuri. Apă abia mai găsesc prin preajma unui izvor. Oamenii au început să cosească orzul. „Situaţia la noi nu este gravă, ci este groaznică. Avem 1.000 de vaci care nu mai găsesc smoc de iarbă pe izlaz. Apă, unde şi unde. În fântâni nivelul apei scade de la zi la zi. Oamenii sunt disperaţi. Cosesc orzul ca să hrănească animalele cu el. Au vrut să cosească şi grâul, dar nu i-am lăsat, că l-au erbicidat şi n-a trecut perioada de pericol, pot otrăvi vitele. Floarea-soarelui s-a uscat şi ea. Nimic nu mai rămâne bun pe câmp. În 1947 a mai fost o asemenea secetă“, a declarat primarul localităţii, Ion Drăguţ.
Edilul-şef al comunei Grădinari, Aurelian Petcan, spune că fermierii din zonă vor scoate din culturile de păioase doar cantităţi de pe sămânţa culturilor următoare. Lipsa vegetaţiei de pe păşune îşi spune, şi aici, cuvântul.
La Nicolae Titulescu, culturile de toamnă vor fi compromise total în câteva zile, estimează primarul Gheorghe Tiutiu. „Într-o zi, două grâul va fi compromis 100%. Orzul s-a dus deja. Vitele nu vor mai avea ce păşuna în cel mai scurt timp. Este groaznic. Avem sute de animale care sunt în pericol să rămână fără hrană“, a susţinut Tiutiu.
Nici în sudul judeţului situaţia nu este mai bună. La Gura Padinii oamenii nu vor avea ce să treiere. Fermierii au intrat cu coasa, ca în multe alte localităţi. „Grâul n-are bob deloc. Orzul este distrus. Ce să facă omul? Măcar să-l dea la animale să-l mânânce“, a declarat primarul comunei, Gheorghe Cojocaru. El mai spune că, împreună cu edilii localităţilor vecine, a pornit o iniţiativă pentru ca fermierii care nu şi-au asigurat culturile să primească măcar jumătate din cât s-ar cuveni suprafeţei totale calamitate. „De ce nu-şi asigură ţăranul culturile? N-are bani. Majoritatea pensiilor sunt foarte mici în mediul rural“, a spus Cojocaru.
Până ieri, la Direcţia Agricolă au fost înregistrate 12 dosare pentru culturile calamitate. După ce primăriile au informat DADR în legătură cu situaţia pe teren, comisiile locale de constatare au intrat în pâine. După ce zona va fi declarată oficial calamitată, se va constitui Comisia judeţeană de analiză a dosarelor. Apoi specialiştii DADR vor transmite Ministerului Agriculturii necesarul de fonduri pentru despăgubiri.
