Cultivatorii de căpşuni din Polovragi, la fel ca toţi producătorii agricoli din România, sunt obligaţi să se înregistreze la fisc dacă vor să comercializeze produsele. Dacă nu respectă acest ordin al MADR, au voie să vândă doar în zona de producţie.
Legea pomiculturii emisă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) spune că micii producători sunt obligaţi să se înregistreze la fisc dacă vor să comercializeze fructe. Actul respectiv nu are încă stabilite normele de aplicabilitate, dar acest lucru va fi reglementat până la sfârşitul lunii iunie. Până atunci, ţăranii au timp să meargă la fisc să se înregistreze ca şi persoană fizică autorizată să comercializeze fructe, activitate pentru care vor plăti impozit. „Dacă nu se înregistrează, ţăranii din comunele gorjene pot vinde doar în zona de producţie, adică în sat. Ceea ce nu este bine pentru ei. Dacă vor să vândă în altă parte, trebuie să meargă la fisc, unde vor achita taxele, aproximativ 200 de lei. E mult, e puţin, depinde de buzunarul fiecărui producător“, a declarat Gheorghe Paraschivu, directorul Direcţiei Generale de Finanţe Publice (DGFP) Gorj. Altă soluţie ar fi existenţa asociaţiilor de producători, însă această problemă nu a fost încă rezolvată la Polovragi. „Asocierea înseamnă să lucrezi în comun, implică anumite cheltuieli pe care oamenii se tem să le facă. Sunt mai conservatori. La Muşeteşti a fost înfiinţată o asociaţie şi le merge bine. Este mult mai uşor cu desfacerea pe piaţă a produselor“, a spus Titel Călinescu, inginerul care se ocupă cu înfiinţarea asociaţiei căpşunarilor din Polovragi.
Lege şi ordine
Legea pomiculturii a intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie şi nu i-a făcut fericiţi pe ţăranii din Polovragi. Ion Dumitrana cultivă căpşuni de când se ştie şi trăieşte în comuna gorjeană Polovragi. „Seceta de acum ne ucide culturile. Nu avem posibilitatea să le udăm, rămâne totul în voia lui Dumnezeu“, a spus bărbatul cu amărăciune. Taxele care va trebui plătite la fisc i-au sporit amărăciunea omului: „Se cam pun contra noastră. Oamenii nu sunt încă pregătiţi să se asocieze. Nu e de ajuns că ne luptăm cu natura şi cu bişniţarii. Acum trebuie să mai plătim şi alte taxe“. Ion Dumitrana se teme că anul acesta căpşunile sale nu vor mai fi la fel de frumoase. Lipsa apei le va afecta creşterea: „A fost şi este secetă chiar acum, când fructele se dezvoltă. Bani nu sunt mulţi, investim în aceste culturi, norocul meu este că am serviciu. Nu trăiesc din comercializarea căpşunilor, însă sunt o sursă de venit“.
„Să fim egali şi atunci plătim taxe“
Cultivarea şi comercializarea căpşunilor sunt tradiţie în familia lui Constantin Manasia din Polovragi. Este unul dintre cei mai mari cultivatori din comună, are peste două hectare de teren pe care cultivă căpşuni. „Am udat toată noaptea, pentru că este secetă. Am pompă şi utilaje pentru stropit, create de mine. Căpşunile sunt ca şi nişte copii, trebuie îngrijite. În anul 2000 a fost iar secetă şi am udat, am reuşit să fiu singurul din comună care a avut căpşuni la vânzare. Am dat kilogramul la preţul pe care l-am cerut. Anul acesta, vom vedea ce o să fie“, a spus omul. Nea Costică Manasia spune că va merge la fisc să se înregistreze, dacă aşa cere legea: „Dar ar trebui ca aceia care dau legile să evalueze şi situaţia nostră, să vadă cât muncim. Nu mă deranjează aceste taxe şi impozite, dar nici nu mă încântă. Dacă ar fi concurenţa loială, totul ar fi în regulă“, a spus Constantin Manasia. Soţia sa a povestit că din luna ianuarie a început să lucreze în grădină la căpşuni. „Este mult de muncă, ne este teamă de secetă şi de piaţa de desfacere. Dar ne-a ajutat Dumnezeu în fiecare an. Aşa că nu ne pierdem cu firea şi muncim în continuare“, a afirmat Mia Manasia. Suprafaţa pe care o cultivă Cleopatra Udrescu nu este atât de mare, însă femeia munceşte cu toată familia la cultura sa de căpşuni. „În comuna noastră, toată lumea are căpşuni. Este o tradiţie. Am luat cetificat de producător, nu ştiu că mai trebuie să merg şi la fisc. Nu o să merg, le voi vinde de acasă. De unde atâţia bani“, a afirmat femeia.
În cazul în care producătorii de căpşuni din Polovragi ar forma o asociaţie, lucrurile ar fi mai simple. Însă, puţini din cei peste 400 de producători sunt încântaţi de idee. Au avut loc mai multe întâlniri şi oamenii au fost informaţi. „Până la sfârşitul lunii iunie mai au timp să-şi regleze treburile, să înfiinţeze asociaţii. Dar va trebui să se înregistreze la fisc, nu vor avea încotro“, a declarat Titel Călinescu, inginer în cadrul Primăriei Polovragi.
