Practica în domeniul recrutării forţei de muncă pentru străinătate spune că aceia care pleacă peste hotare dau un randament mai scăzut în primă fază. Randamentul mai slab este cauzat de dificultăţile de adaptare la alt mediu social ori de mentalitatea românească „lasă că merge şi aşa“, şi nu atât de mult de dorul de casă.
Mulţi sunt cei care aleg să îşi caute un loc de muncă în străinătate, atraşi de mirajul muncii plătite la adevărata ei valoare. Intrarea într-un mediu cultural diferit, alt sistem de organizare a muncii, stresul unui nou loc de muncă, toate pot duce la un randament scăzut al muncii prestate. Numai prin intermediul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, în primul trimestru al anului 2007 s-au înscris pentru contracte de muncă în străinătate 229 de persoane la nivelul judeţului Dolj, dintre care 31 din Craiova.
Stresul unui nou loc de muncă şi adaptarea la alt mediu
Specialiştii în domeniul resurselor umane apreciază că unul din posibilii factori care scad randamentul românilor plecaţi la muncă peste hotare este stresul unui loc de muncă nou. De asemenea, contează şi uşurinţa adaptării la o societate diferită, cu menţiunea că acest aspect este diferit în funcţie de fiecare persoană. „Se poate vorbi de un stres cauzat de schimbarea locului de muncă, mai ales în domenii în care nu există o politică de resurse umane în vederea integrării în schema de organizare a muncii. Percepţia pe care o are omul că este un mecanism dintr-un sistem în care trebuie să îţi faci treaba în intervalul de timp dat, spre deosebire de mentalitatea specifică «lasă că merge şi aşa» poate duce la o adaptare mai greoaie. Dorul de casă poate fi privit doar ca o scuză. O firmă de recrutare nu cred că poate spune unui angajator străin că îi poate trimite 100 de muncitori în construcţii, spre exemplu, dar să aibă răbdare că suferă de dor de casă, deci vor da iniţial un randament mai slab“, apreciază Eduard Stanov, specialist în resurse umane de la firma Effective Consulting Craiova.
Ai timp de dor de casă numai după program
Un craiovean care a petrecut doi ani în Spania spune că nu a plecat prin contract de muncă. Un loc de muncă asigurat sau dorul de casă nu sunt probleme la fel de mari precum adaptarea la alt mediu social şi cultural, altă mentalitate în ceea ce priveşte munca ori cunoaşterea limbii. Randamentul scăzut în perioada de început la un nou loc de muncă nu este valabil doar pentru lucrul peste hotare, ci este întâlnit chiar dacă eşti în România şi îţi schimbi locul de muncă.
„Trebuie să îţi faci bine treaba pentru care eşti plătit. Dacă mergi pe principiul «o putem lăsa pe mâine că n-are nimic» sau «lasă că merge şi aşa» eşti trimis acasă. Când trebuie să munceşti nu îţi mai rămâne timp să-ţi fie dor de casă. Îţi vine, însă numai după mult timp. Te adaptezi altfel şi lucrezi altfel dacă poţi vorbi limba“. Experienţa i-a arătat craioveanului că aspectul cel mai important al lucrului în străinătate este să cunoşti limba ţării în care lucrezi.
