16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Tigani UE

A dat caramida pe oi. La 60 de ani, Ninu din Jupânesti a lasat meseria traditionala si a devenit fermier de frunte al comunei, singurul care a primit subventii de la Uniunea Europeana.


31 de romi numara comuna gorjeana Jupânesti, toti declarati la ultimul recensamânt. Fie ca presteaza munci la Legea nr. 416, fie ca se mai indeletnicesc pe ici-pe colo cu chestiuni infractionale „traditionale“ – cum le numeste primarul -, cetatenii de etnie roma nu ridica insa probleme majore comunitatii. Dimpotriva, chiar! Câtiva dintre ei sunt considerati fii de seama ai locului!


Ninu Lautaru este un astfel de minoritar. Tiganul – si nu-i e rusine sa-si recunoasca originea! – este unul veritabil: insurat cu piranda si tata de puradei, cinci la numar. Ba chiar a practicat o viata meseria mostenita de la parinti si bunici – caramidaria. De câtiva ani insa, barbatul a renuntat la traditie si a comis o fapta care a lasat cu gura cascata o comuna intreaga. Ninu a devenit fermier, singurul din Jupânesti pâna acum si primul integrat si subventionat de UE!


S-a intâmplat acum vreo cinci-sase ani, povesteste fiul sau, Daniel, ajuns la 20 de ani si ramas acasa sa aiba grija de averea familiei. Tuns, spalat, ferchezuit, ii tine locul lui taica-sau, plecat cu treburi la oras. „Pâna atunci, faceam caramida. Mi-aduc aminte – eram mic – mergeam cu carutele din sat in sat si ne asezam cortul pe unde puteam. Inmuiam pamântul, il puneam in forme, il bagam in cuptor si il lasam acolo câteva zile. Asa ne câstigam pâinea. Eram saraci rau, murdari, traiam de pe o zi pe alta. Pâna a pus tata mâna pe clienti buni si ne-am dezlipit“.


Cel care le-a dat Lautarilor potul cel mare a fost doctorul din Carbunesti: i-a placut caramida cu care si-a facut casa, a platit bine si le-a deschis romilor alte orizonturi.


„A cumparat tata intâi zece animale“, zice Daniel. „Le-a crescut, le-a inmultit, anul urmator a mai luat altele, anul celalalt, la fel. Ne-am dat seama ca poti sa muncesti si altceva in viata, ba chiar sa traiesti mai bine. Tot asa am facut si casa: cu caramida facuta de noi, alta cumparata, incet-incet s-a ridicat. Banii au schimbat multe in familie si in ochii oamenilor“.


Astazi, Ninu Lautaru si urmasii lui au cu ce se lauda. In adaposturi amenajate conform cerintelor UE, romul numara acum vreo patru sute de capete de animale: oi, capre, vaci, cai, porci. Verificate saptamânal de medicul veterinar si impodobite cu cercei, dobitoacele au fost toate declarate si inregistrate la Registrul Fermelor, inca de la 1 ianuarie. Motiv pentru care romul a si primit prima transa de subventii: vreo cincizeci de milioane. Bani care il vor ajuta sa-si dezvolte ferma – prima de acest fel in Jupânesti -, dar si casa – unica, de asemenea, in felul ei.


Jos robia, sus etnia!


Asezat in capatul satului, „conacul“ cu etaj, sapte camere si doua sali stapâneste intreaga intindere, putând fi zarit de la kilometri departare. E drept ca vila nu este inca terminata – doar doua camere sunt locuite de familie – si nici banii europeni nu curg râu, dar timp sa o aduca „la lux“ mai este destul, apreciaza optimist Daniel. Mai ales ca puradeii plecati de-acasa pun osul zdravan la bunastarea familiei.


„Mai am patru frati: Rozalia, de 31 de ani, care sta in Italia de vreo cinci ani. Lucreaza ca servitoare la un azil de batrâni, pe lânga Milano. Nicusor este si el tot acolo, munceste la paduri si „giardinaj“, adica taie cu drujba copacii, in model. Dorel e in Portugalia, la capsuni – are si el vreo trei ani de când câstiga frumos de-acolo. Toti trimit bani pentru casa si ferma. Nadia si cu mine am mai ramas: eu aici, sa dau ajutor, ea la Carbunesti, maritata“, incheie Daniel enumerarea realizarilor incepute de Lautari, de când caramida a devenit o trista amintire.


Schimbarea la fata a romilor a determinat, fireste, o transformare de atitudine corespunzatoare din partea majoritarilor. Pentru prima data, romii din Jupânesti nu au mai fost marginalizati. Ba, mai mult, au devenit invitati obisnuiti la nuntile si botezurile românilor, lucru care le-a adus respectul intregii comunitati, dar si al celorlalti etnici. Iar ca sa inchida gura tuturor, si-au angajat la mosie si câtiva români!


„Sunt oameni cu probleme“, explica Daniel. „Ori saraci, ori lasati de neveste si copii, pe care i-am luat cu casa, masa si bani sau produse. Asa am schimbat si noi putin ideea ca tiganii au fost tot timpul robi si ca numai asa merita sa traiasca. Pot la fel de bine sa fie si stapâni – ba chiar mai buni decât unii români!“.


Verificati periodic de politaii comunei, vizitati de primar ori de câte ori isi ingaduie acesta sa plece de la munca-i istovitoare, Lautarii din Jupânesti n-au cum sa calce pe de laturi si se conformeaza exemplar legilor. Ba chiar indraznesc sa le dea sfaturi vecinilor: „Cu caramida sau animale, nu e greu sa faci bani, daca muncesti! Poate asa o sa invete si românii. Dar sa tina minte ca noi suntem primii fermieri de aici!“, isi declara Daniel Lautaru cu mândrie statutul de invidiat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS