24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalRevelion in odaia buna

Revelion in odaia buna

Nu si-au rezervat locuri la un restaurant cu fason, nici nu au plecat in vreo statiune cu multe stele. Dar taranii din Oltenia stiu sa astepte Revelionul: cu casa pusa la punct, cu bucate dintre cele mai alese si cu chef de petrecere!


Nici nu venise Craciunul peste ei si, mai acum o saptamâna, ai lu’ Firuti din Vârtop se pregateau deja de Revelion. Adica terminasera val-vârtej treaba cu porcul si cârnatii si se apucasera cu mare voiosie de cea mai asteptata corvoada: punerea la punct a petrecerii din noaptea cea mare, pe care o planuisera cu câteva saptamâni bune inainte. Unde mai pui ca era si prima zi de concediu a lui Costica – paznic la primarie de vreo zece-doispe ani – astfel ca lucrul avea alt spor decât avusese muierea lui la bucatarie.


„M-am odihnit la serviciu tocmai ca sa pun osul la munca acum“, se lauda Costica râcâind vârtos peretii cu un spaclu. „Deh, daca am avut munca de noapte, n-am dat in greu: mi-am trecut vremea citind si desenând ghivecele de flori ale primarului, asa, de sarbatoare. Dup-aia le-am facut si pe ale noastre, sa arate frumos de Anul Nou. In rest, am pus la punct planul de bataie!“.


Adica sa curete bine varul ingalbenit de anul trecut, sa spele peretii si la urma sa-i dea cu strat nou-nout, mai sa le ia ochii invitatilor la masa.


„Avem niste vecini cu care ne intelegem noi bine. Sunt si cam saracuti, bietii de ei, n-au curent in casa, nici la un aparat nu pot sa asculte muzica. Asa ca decât sa-i lasam la lumânare de Revelion, mai bine ii chemam la noi, sa ne petrecem impreuna“, isi completeaza Nicolina barbatul, tinându-i aproape galeata cu apa.


Ospat pâna la revarsat


Ca in fiecare an, Firutii pun la mare pret noaptea de Anul Nou. Cât se rumenesc cozonacii in cuptor si se leaga piftiile in tinda, cei doi soti si invitatii lor primesc colindetii, care nu contenesc pâna aproape de miezul noptii: ies unii pe poarta, intra altii pe usa. Ii omenesc cu ce au la indemâna, cânta alaturi de ei, ba câteodata, daca au vreme, se mai prind si in joc. Impodobesc odaia cea buna cu beteala, cu stelute de hârtie si crengute de brad, aduc masa cea mai mare din casa si o pun chiar in mijlocul camerei. Astern pe ea fata de masa alba ca zapada si farfuriile bune scoase de la cutie special pentru aceasta ocazie mare. Pahare, servetele, tacâmuri si oala cu tuica fiarta, toate sunt pregatite sa-si astepte invitatii.


„Ne imbracam frumos, pentru ca nu conteaza ca suntem acasa, si nu la un restaurant: de Revelion trebuie sa avem cele mai bune haine pe noi. Si un ban mare in pantof, sa ne mearga bine anul urmator!“, explica femeia obiceiurile românesti tinute cu sfintenie in toate casele.


„Cum vin vecinii, ne asezam la masa si chefuim. Ba o emisiune la televizor, ba o olteneasca la casetofon, mai jucam, mai vorbim, trece noaptea de nici n-o simtim! La doispe, dupa ce dam noroc cu un vinisor atunci destupat, iesim si noi in drum ca toata lumea! Noi n-avem artificii, dar intotdeauna se gaseste cineva in sat sa dea câteva, asa ca ne uitam si noi. Apoi ne intoarcem si continuam petrecerea! Pâna la revarsat, când vin copiii vecinilor sa ne sorcoveasca“.


Pe 1 ianuarie – incolo, pe la prânz, dupa un pui de somn de intremare – Firutii o iau de la capat. De data asta cu nepotii, care vin sa fie dati la grinda. Alta masa, alta petrecere. Si tot asa pâna dupa Boboteaza, când tot satul, obosit de chef si mâncare, se intoarce la viata obisnuita.


„Cu mai mult spor insa, ca asa e la noi, la tara: vinul si tuica pun sângele in miscare. Dupa un Craciun si un Revelion, muncesti tot anul fara odihna“, râde Costica, parca asteptând cu nerabdare sa-i fiarba sângele in vine, in noaptea cea mare, de Anul Nou!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS