Calugaritele si unul dintre preotii Mânastirii „Schitul sub Piatra“ din judetul Alba cutreiera tara in lung si in lat, sperând sa primeasca un sprijin pentru finalizarea picturii din biserica si pentru obtinerea unor fonduri din care sa achizitioneze o centrala termica. Au venit si la noi, caci oltenii le-au fost alaturi de-a lungul anilor, i-au sprijinit financiar.
Despre Mânastirea „Schitul sub Piatra“, desi situata la sute de kilometri distanta si asezata in creierii muntilor, „intr-un loc parca rupt din rai“, dupa cum marturisesc cei care au batut la usa noastra – parintele duhovnic Nectarie si una dintre maicutele de la mânastire, au auzit numerosi craioveni. Multi dintre ei isi gasesc acolo linistea in momentele grele ale vietii, dupa ce parcurg aproape cinci sute de kilometri, isi incarca in acel colt din munti „bateriile“, alaturi de cele 22 de maicute si cei doi preoti slujitori, pentru a putea infrunta mai departe incercarile vietii.
Mânastirea „Schitul sub Piatra“ – intre legenda si istorie
Mânastirea „Schitul sub Piatra“ a fost construita acum mult timp in „creierii muntilor“, in comuna Salciua de Jos, judetul Alba. Isi sarbatoreste hramul pe 14 octombrie, de Sfânta Parascheva. „Cu binecuvântarea Inalt Preasfintiei Sale Andrei, in anul 1991, pe vatra unei vechi asezari monahale, a fost reinfiintat «Schitul sub Piatra», aflat sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi. Povestea acestui asezamânt este situata la granita intre legenda si istorie, dar cea mai graitoare marturie este chiar biserica de lemn a schitului, declarata monument istoric. Bisericuta a fost construita din lemn de brad, acoperita cu sindrila, peste care in anii 1967-1968 credinciosii au adaugat o invelitoare de tabla zincata. In anul 2000, cu sprijinul Ministerului Cultelor, in cadrul proiectului de restaurare si consolidare, a fost refacut acoperisul din sindrila“, a povestit parintele duhovnic Nectarie. Lucruri cu totul deosebite am aflat si despre biserica mânastirii, care este construita in stilul celor din Ardeal, in timp fiind adaugat un pridvor, dupa modelul caselor taranesti.
Peretii bisericii au ramas albi
In interior, biserica este pictata doar in altar si catapeteasma, pictura fiind lucrata pe pânza aplicata apoi pe perete. Pentru restul picturii nu au mai fost bani, peretii ramânând albi, in asteptarea picturii murale deosebite pe care orice biserica sau mânastire o are. Tot in altar se gasesc doua inscriptii cu litere chirilice care mentioneaza numele credinciosilor care au platit pictura. Pe catapeteasma se vede anul picturii – 1844, iar pe usile imparatesti pictate este trecut anul 1842. „De remarcat este faptul ca in Sfântul Altar sunt pictati de jur imprejur arhierei, iar icoana de bolta a lui Iisus Hristos Pantocrator il reprezinta pe Mântuitorul cu plete albe si cu mantie de calugar. Aceasta biserica a fost edificata in anul 1797, ceea ce se poate constata din inscriptia aflata deasupra usii, la intrare, cu litere chirilice si latine. Potrivit traditiei orale, biserica actuala a fost zidita pe locul unei biserici mai vechi, numita «Schitul Maicii Domnului», care a fost arsa de generalul Bucow. Calugarii de la schit s-ar fi ascuns in graba, cu tot tezaurul manastirii, intr-o pestera din Muntele Bedeleu. Ideea ca aici a existat o manastire este intarita si de câteva insemnari, in chirilica, aflate pe o carte veche, numita «Carte româneasca de invatatura sau Cazania lui Varlaam», din anul 1643, exemplar pastrat integru, apartinator vechii biserici“, a adaugat parintele Nectarie. Nu se cunoaste cu exactitate pâna când a existat o obste monahala in acest loc, dar, dupa spusele batrânilor din catunul invecinat, deja in perioada interbelica biserica functiona ca parohie independenta pentru cele saizeci de familii din imprejurimi. Dupa 1949, a facut parte din parohia Salciua de Jos. Acest loc unde, dupa spusele batrânilor, „soarele rasare de doua ori“ inconjurând stâncile si ingerii cânta Liturghia cereasca, a fost si loc de sihastrie. Sunt cunoscute la 1948 cele cinci pustnice de la Huda lui Papara sau aparitiile in zona ale pustnicului Arsenie Praja de la Râmet, care a profetit despre ridicarea unei manastiri.
Studentii din Craiova si taranii din Dabuleni le ajuta pe maicute
„Oltenii au pus mare suflet in tot ceea ce s-a investit si realizat la mânastirea noastra. Doua dintre maicute sunt chiar din Craiova… Tot cu ajutorul oltenilor am inceput si constructia unui corp de chilii. Urgent insa pentru noi, o data cu venirea iernii, este sa reusim sa cumparam centrale termice pentru biserica noua, in care se savârsesc slujbele, pentru ca sobele nu pot face fata, temperatura nu se mentine. Am dori foarte mult sa investim pentru a realiza pictura in biserica“, a mai spus parintele Nectarie. Printre oltenii care-si gasesc linistea la Mânastirea „Schitul sub Piatra“ se numara si studentii de la Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi (ASCOR) din România, Filiala Craiova, care chiar in urma cu câteva zile s-au rugat alaturi de maicute. Taranii din comuna Dabuleni, de la inceputul sezonului de zarzavaturi, trimit maicutelor tot ceea ce pamântul imbelsugat al zonei le ofera.
