Veronica Dobozi, judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti, a fost exclusa ieri din magistratura. Magistratul bucurestean, acuzat ca ar fi amenintat cu moartea o colega care nu i-a raspuns la avansuri, a facut parte din completul de judecata care l-a eliberat din inchisoare pe Genica Boerica.
Masura de excludere a fost luata de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), magistratul bucurestean fiind anchetat penal pentru ca a amenintat cu moartea o colega. Veronica Dobozi a fost unul dintre judecatorii care l-a eliberat din inchisoare pe Genica Boerica, pe 25 august, si a decis inlocuirea arestului preventiv cu interdictia de parasire a localitatii. Completul care l-a pus in libertate pe Boerica a fost prezidat de Nicolae Stan, fost magistrat la Tribunalul Calarasi si fost presedinte al Judecatoriei Sectorului 1. Veronica Dobozi a fost exclusa in temeiul acelor prevederi „care interzic magistratilor manifestarile contrare demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia“. Decizia CSM poate fi atacata, in 15 zile, la completul de noua judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Veronica Dobozi a fost cercetata disciplinar de inspectorii CSM si este anchetata penal dupa ce i-a trimis scrisori de amenintare cu moartea colegei sale Klara Ceapa, judecator la Curtea de Apel Brasov, care ii refuzase avansurile.
76 de judecatori bucuresteni l-au dorit in arest pe Genica Boerica
Magistratul Veronica Dobozi este acuzata ca a terorizat-o pe Klara Ceapa mai bine de o luna, dupa ce aceasta i-a refuzat prietenia. Cele doua magistrate au fost extrem de apropiate cât timp au activat la Tribunalul Mures, insa, dupa sustinerea unui concurs, Ceapa a fost repartizata la Curtea de Apel Brasov, iar Dobozi la Bucuresti. Suparata ca prietena sa, Klara Ceapa, s-a indepartat de ea, Veronica Dobozi a inceput sa-i trimita scrisori de amenintare, scrise cu litere decupate din ziare. Apoi si-a scris testamentul si a incercat sa-si puna capat zilelor cu un flacon de Diazepam.
Pâna la decizia luata de completul din care a facut parte magistratul Veronica Dobozi, 76 de judecatori bucuresteni s-au pronuntat pentru mentinerea in arest a lui Genica Boerica, care a reclamat la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) mai multi politicieni, printre care Adrian Nastase si Ristea Priboi. In perioada martie 2005-iunie 2006, Boerica a formulat 11 cereri de revocare a masurii arestarii preventive, de eliberare sub control judiciar, toate fiind contestate, astfel ca zeci de judecatori de la diferite instante din Bucuresti au hotarât respingerea solicitarilor inculpatului de a fi pus in libertate. Intre timp, Genica Boerica a formulat mai multe denunturi impotriva lui Ristea Priboi, Ioan Melinescu, fostul presedinte al ONPCSB, si a fostului premier Adrian Nastase. El a obtinut astfel intrarea intr-un program de protectie a martorilor, ceea ce ar putea determina ca instantele sa-i acorde o pedeapsa mai mica.
Priboi, beneficiar al retelei
DNA a cerut judecatorilor ca Genica Boerica sa beneficieze de dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savârsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege“. Din aceste denunturi a fost desprins si dosarul in care DNA a declansat urmarirea penala impotriva lui Ristea Priboi, fost consilier al lui Adrian Nastase pe vremea când cel din urma era presedinte al Camerei Deputatilor. Potrivit procurorilor, Ristea Priboi ar fi primit mai multe bunuri de la membri ai retelei lui Genica Boerica, pentru a le asigura protectie din partea unor demnitari si inalti functionari. In acest moment, Genica Boierica este inculpat in doua dosare privind evaziune fiscala si restituiri ilegale de TVA.
L-au scapat expertizele
Afaceristul craiovean Genica Boerica a fost condamnat la opt ani de inchisoare, pe 29 noiembrie 2005, pentru savârsirea infractiunilor de spalare de bani, fals in declaratii si nerespectarea regimului armelor si munitiilor. Curtea de Apel Bucuresti a decis rejudecarea acestui dosar, dupa ce magistratii au atras atentia ca nu au fost realizate mai multe expertize financiar-contabile.
