Cei angajati din bani publici sa sfatuiasca demnitarii fac cu totul alte lucruri sau nu se pricep. De exemplu, un „inginer sudor european“ a fost angajat consilier pentru monitorizarea serviciilor publice.
Ministrii si prefectii au dreptul sa angajeze consilieri personali, asa ca profita de ocazie. Ei insa ii folosesc in cu totul alte scopuri pe cei care ar trebui sa ii ajute cu sfaturi in luarea deciziilor afirma un studiu elaborat de Institutul pentru Politici Publice.
Ministrii si prefectii „irosesc pozitii din cabinet si fonduri publice, fara a beneficia in mod real de consiliere pe probleme de specialitate, intrucât consilierilor personali le sunt incredintate activitati rutiniere, fara miza strategica“, afirma institutul.
Actul de consiliere e inteles gresit. Ei sunt fie oameni apropiati, fie din aceeasi zona politica si indeplinesc sarcini cotidiene sau de relatii cu presa, a spus directoarea IPP, Violeta Bau. „Ei nu ofera un punct de vedere care sa ajute in luarea deciziilor strategice, iar de acest lucru sunt vinovati demnitarii“, a adaugat Bau.
Ministri fara consilieri
Daca unii membri ai guvernului au angajat numarul maxim de consilieri la care aveau dreptul, altii considera ca nu au nevoie de sfaturi.
Premierul Calin Popescu Tariceanu are dreptul la un Corp de consilieri personali de 14 membri, insa el a angajat doar 12. Vicepremierul Gheorghe Pogea are 11, adica numarul maxim, iar ministrii Sebastian Vladescu, Gheorghe Barbu, Gheorghe Flutur si Codrut Seres au câte opt, de asemenea, maximum cât le permite functia.
In schimb, ministrii Eugen Nicolaescu, Anca Boagiu, Cristian David si Adrian Iorgulescu se simt bine si fara consiliere, asa ca fac economii la bugetul statului.
In total, in ministere sunt 133 de consilieri, iar in prefecturi 43, platiti cu salarii de baza ce variaza intre opt si 18 milioane de lei.
La aceste sume se adauga insa diferite sporuri si prime, asa ca se ajunge la o medie de peste 22 de milioane de lei in cazul consilierilor din guvern si de 16 milioane de lei pentru consilierii prefectilor.
Prefectii ii trimit in controale ilegale
Prefectii au dreptul la doar un consilier personal, regula respectata in general. Cinci dintre ei nu au nici un povatuitor, iar trei au câte doi, insa in cazul acestora poate fi vorba de o confuzie cu alte posturi din cabinetul prefectului, precizeaza IPP.
De asemenea, studiul arata ca o cincime dintre consilierii prefectilor sunt trimisi in judete sa efectueze „controale tematice“, desi ei nu au atributii de control si legea prevede alte organe specializate pentru acestea. In plus, adesea exista diferente mari intre specializarea consilierului si domeniul care i s-a repartizat. Ca exemplu, arata IPP, exista un arhitect angajat drept consilier personal al vicepremierului George Copos pe probleme politice sau un absolvent al Facultatii de utilaj tehnologic care a ajuns consilier pe probleme de legislatie. Cel mai straniu exemplu apare insa intr-o prefectura, unde un consilier insarcinat cu monitorizarea activitatii serviciilor publice este un „inginer sudor european“. Studiul a fost elaborat in perioada septembrie – decembrie 2005 si a acoperit toate ministerele si prefecturile din România. Din pacate, a aratat coordonatoarea proiectului, Elena Iorga, a trebuit sa fie actionate câteva institutii in instanta, pentru ca nu au raspuns potrivit legii, sau chiar deloc, pretinzând ca sunt informatii clasificate. „Ministerul Administratiei si Internelor ne-a dat un raspuns de genul «sunt secrete pentru ca sunt secrete»“, s-a plâns Iorga.
