Casa Baniei din Craiova a fost ieri locul de desfasurarea a celei de-a treia editii a manifestarii intitulate „Satul românesc in zi de sarbatoare“, o incercare a reinvierii traditiilor si obiceiurilor din mediul rural. La startul editiei din acest an au participat oficialitati ale Consiliului Judetean Dolj, Inspectoratului Scolar, dar si reprezentanti ai Muzeului Judetean Arges, Muzeului Judetean Vilcea, Centrului de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale Dolj, Palatului Copiilor Craiova, Radio Oltenia Craiova, Scolii Populare de Arte si Meserii Slatina, ai Colegiului National „Stefan Velovan“ si ai Muzeului Olteniei Craiova.
In deschiderea editiei din acest an a manifestarii „Satul românesc in zi de sarbatoare“ a avut loc vernisajul expozitiei de pictura naiva, colectie a Muzeului Judetean Arges, si obiecte traditionale, din colectiile Muzeului Judetean Vilcea si Muzeului Olteniei Craiova, la care si-au expus lucrarile peste 50 de artisti. A urmat o parada a portului popular din colectiile proprii ale interpretilor de muzica populara Nina Predescu si Filuta Bogdan, prezentate de eleve ale Colegiului National „Stefan Velovan“ din Craiova. Elevii si prescolarii au avut o contributie insemnata la programul manifestarilor, prezentind dansuri populare, dar si o parada a costumului popular. Au participat copii atit din Craiova, cit si de la Gradinita Amarastii de Jos, Scoala Generala din comuna Virvorul de Jos, Caminul Cultural Pielesti, Gradinita nr.1 din Bailesti, Scoala Generala Ostroveni, Gradinita Cetate etc. Micutii au primit ropote de aplauze de la spectatori. Spre a incinge si mai mult atmosfera, copiii Ansamblului Folcloric „Mugurasul“, din satul Lesile, comuna doljeana Simnicul de Sus, si cei ai Ansamblului Folcloric „Ghiocelul“ din Cezieni, judetul Olt, cistigatori a numeroase festivale nationale si internationale, le-au oferit craiovenilor un spectacol autentic de folclor. In final, artistii Nina Predescu, Filuta Bogdan si Ion Creteanu au sustinut un recital.
Creatorii de obiecte populare au oferit vizitatorilor adevarate lectii de istorie
Pe platoul Casei Baniei, mestesugari vestiti din zone cu traditie, tesatori, pictori de icoane pe scoarta de lemn, piatra sau sticla, creatori de papusi traditionale sau impletituri si aranjamente florale au incintat privirile celor prezenti. Antonica Popescu, din Craiova, atrasa inca din copilarie de arta tesutului in gherghef, a expus covoare si stergare lucrate manual de-a lungul anilor. Mindru de obiectele lui realizate in ceramica, Ionel Cococi, din zona Vadastra, judetul Olt, a tinut sa precizeze ca este singurul olar dupa 7.000 de ani care realizeaza oale si obiecte dupa modelul celor realizate in Epoca Neolitica: „In zona noastra sint primul care am reinviat ceramica din acea perioada istorica. Pentru realizare, chiar si cel mai mic obiect imi ia minimum trei zile. Totul este facut manual, apoi vasele sint arse in cuptoare. Lucram obiecte doar dupa modelul celor din documentele descoperite in acea perioada, doar dupa original. Fiecare obiect are semnificatia lui populara. In 2000-2002, am renuntat la propriile afaceri si am obtinut impreuna cu alti sateni un proiect finantat din fonduri europene, pentru a crea astfel de obiecte de arta. Din pacate, oalele si obiectele noastre din lut se vind mai bine in strainatate, insa de doi-trei ani au inceput sa fie cautate si in tara noastra“. Scoala de Arte si Meserii din Slatina a expus obiecte autentice, lazi de zestre, troite, cauce, pistolnice pentru prescuri si colaci din inventarul caselor taranesti, despre care au precizat ca nu ar trebui sa lipseasca din casa oricarui român. Cei prezenti au avut prilejul sa admire costume populare, ii vechi de peste 100 de ani. Craiovenii au putut asista la arta de incondeiere a oualor, a tesutului sau torsului linii.
Detinatorii de obiecte autentice au prezentat mici povestioare despre materialele expuse. „Iile erau o avere acum citeva sute de ani. Exista chiar si o poveste reala din zona in care locuiesc. Un tata, vrind sa isi casatoreasca fata, trebuia sa ii ofere zestre. Pentru a-i cumpara materialul si pietrele semipretioase pentru ie a fost nevoit sa vinda doua perechi de boi, dar banii tot nu i-au ajuns. Camasa se pastreaza si azi, este cusuta cu fir aurit. Restul obiectelor expuse sint specifice civilizatiei românesti, dar si sumeriene. Avem expus si un petec dintr-o camasa populara descoperita in mormintul unei preotese“, a precizat Constantin Nitu, din comuna Poboru, judetul Olt. Artistii creatiilor populare autentice au spus ca se afla de multe ori in imposibilitatea de a mai lucra obiecte, din cauza lipsei materialului necesar brut: „Din lipsa materialelor ne confruntam cu imposibilitatea de a mai fauri obiecte populare. Din acest motiv, traditiile se pot stinge. Cei care au materialele necesare ne speculeaza, vinzindu-le la preturi exagerat de mari“.
