14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalSpalarea pacatelor

Spalarea pacatelor

Dolj/ La sarbatoarea Bobotezei din Cetate

Gugustiucu’ a scos crucea din Dunare pentru a treia oara

Traditionalul ger al Bobotezei n-a tinut cont de previziunile meteorologilor, care prorocisera temperaturi ridicate, si a facut ca vintul puternic de ieri sa ii determine pe citiva temerari din Cetate sa renunte la o baie rece in Dunare. Conform obiceiului, in ziua de Boboteaza, voinicii satului se intrec in curaj si in puterea bratelor, iar cel mai cel dintre toti culege, o data cu crucea aruncata de preot in apele, pe cit de involburate, pe atit de inghetate ale Dunarii, si banii pusi in joc de credinciosi. Plus admiratia concetatenelor si, in cel mai rau caz, o raceala pe cinste!

de Florentina ENACHE, Cristina COTOCEL

In ziua de Boboteaza, pe ulitele din Cetate nu e tipenie de om: telefoanele suna in van, ciinii urla a pustiu. Toata suflarea comunei e adunata pe malul Dunarii, unde preotul tine slujba de sfintire a apelor, iar la sfirsit, unul din tinerii satului va pescui din Dunare crucea aruncata de fetele bisericesti. O parte din cei adunati ascultau slujba cuprinsi de evlavie, dar cei mai multi, rebegiti de frig si adunati la o ceasca de tuica fiarta, faceau pronosticuri despre cistigatorul de anul acesta.

Atmosfera de bilci pe malul Dunarii: un gratar si citeva difuzoare cu muzica de petrecere de o parte, o galeata cu apa sfintita si comitetul parohial, pe de alta parte. Vedete incontestabile au fost insa cei sase curajosi care, in ciuda vintului muscator, s-au dezbracat la piele si au declarat ca vor sari in Dunare. Desi… „tre’ sa fii nebun sa sari in Dunare acu’! Nu vedeti ce valuri sint?! Si pe frigul asta… sa-mi dea mii de dolari si n-as sari!“, cuvinta un gospodar responsabil. Mai incolo, o parte din cuconetul satului dezbatea cu aplomb: „eh… i-as da un brinci lu’ barbatu-meu daca ar fi vorba de vreo suma! Ca sa vada si el cum e sa fii racit! Pentru o mie de dolari, asa, i-as da lui un brinci… pentru mai multe mii… as sari si eu!“

„Bun de sarit“

Cristi, Dan, Marian, Luci, Iliuta si iar Cristi asteptau cu sufletul la gura si cu muschii incordati verdictul doctorului. Dan, cel mai tinar, are 16 ani si e pentru prima oara cind se aventureaza sa sara in Dunarea inghetata, iar Marian, de 27 de ani, e deja veteran: pina acum a sarit de sase ori si a si scos crucea o data. Asta inainte de a intra in competitie Cristi Stinga, de 25 de ani, cistigatorul din ultimii doi ani. Anul acesta a fost a treia oara cind tinarul a tras aer in piept si s-a aruncat fara frica in apa. George Lupu, doctorul „competitiei“, i-a consultat pe toti sase, le-a luat tensiunea arteriala si le-a alungat temerile: „in caz de Doamne fereste, avem echipa de interventie, avem hemisuccinat, avem tot ce ne trebuie, desi niciodata nu au fost probleme“.

Dupa ce toti au fost declarati „apti“ pentru a risca un soc termic, baietii au trecut la incalzire: o runda de flotari in zapada, la bustul gol, spre deliciul asistentei, si o baie „de control“ cu apa din fluviu. Ca sa le caleasca si inimile, satenii aruncau de zor cu petarde in concurenti. Din fericire, nimeni n-a iesit pirlit.

Pariurile facute la un paharel de tuica fiarta favorizau concurentii de etnie roma, perdantii din anii anteriori, pe motiv ca ar fi mai caliti si mai bataiosi. Nimeni nu a pus problema banilor, toti isi incurajau favoritul in functie de orgoliu si de apartenenta de clan.

Gugustiucu’ a prins crucea… ca din zbor!

Dupa ce s-a terminat slujba religioasa, preotul s-a indreptat cu crucea sfintita catre malul Dunarii. Dintr-o miscare, simbolul Bobotezei a plonjat in apa fluviului. Din cei sase temerari, citi se inscrisesera, doar trei au avut curajul sa se arunce dupa cruce. Experienta si-a spus cuvintul: Cristi, multiplul campion la scosul crucii din Dunare, a cistigat si de data asta. Cit ai zice peste, Gugustiucu’, cum ii spun lui Cristi oamenii din sat, a pus mina pe cruce si a iesit din apa, cu dintii inclestati de frig si inainte ca satenii sa se dumireasca toti cine a sarit si ce a facut.

Uitate au fost si pariurile facute, si ambitia etnica a unora, iar dupa o alta repriza de tuica fiarta, satenii s-au suit care in remorci, care in.. carute si au plecat pe la casele lor. Cistigatorul, cu cruce cu tot, a plecat prin sat sa colinde, ca asa e obiceiul! Si, de ce nu, sa mai rotunjeasca nitel cistigul material al intrecerii. Suma a ramas confidentiala: „cit s-a adunat de la enoriasi!“, a precizat Adrian Colina, preotul satului.

Primarul Cetatii, Marin Duta, nu s-a aratat deloc surprins de rezultatul intrecerii, ci doar putin nemultumit de lipsa de cuvint a celorlalti concurenti: „Asa se intimpla, multi se lauda, putini se tin de cuvint!“.

Dupa ce toata suflarea comunei ii va sarbatori azi pe Ionii si Ioanele din Cetate, petrecerile populare vor fi intrerupte, cel putin pina la Pasti. Cind alti temerari vor sari in apele Dunarii.

Apa sfinta aduce note mari la scolari

Zeci de mii de craioveni s-au intilnit ieri, in zori, la portile bisericilor, sa ia Agheasma Mare de Boboteaza. De toate virstele si indiferent de categorie sociala, ei s-au adunat in locasurile sfinte pentru a asculta, cum cere rinduiala, slujba religioasa si pentru a se mirui. Apoi, fiecare, cu sticle si bidoane, a asteptat sa ia apa sfintita. Cu ea, tot anul care vine, vor sfinti casa, hainele, animalele, se vor curata de pacate si vor aduce sanatate in trup si suflet.

Boboteaza sau Botezul Domnului marcheaza sfirsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii. Desi in multe parti obiceiurile se pastreaza cu sfintenie pina astazi, urmind anumite ritualuri, la oras s-a pierdut oarecum din traditia straveche.

Nici aici insa sarbatoarea nu este trecuta cu vederea. Pregatirile incep cu citeva zile inainte, cind preotii trec pe la casele enoriasilor pentru a le sfinti cu apa. Iar cu o noapte inainte, fetele – chiar si cele din Craiova – isi pun busuioc sub perna pentru a visa care le va fi ursitul.

Batrinii s-au pregatit ieri in haine de sarbatoare, fetele s-au trezit voioase. Cu totii au purces in jurul orei 5.00 spre biserici, purtind in miini luminari, busuioc si sticle goale.

La biserica de la Crucea de Piatra din Valea Rosie, utrenia a inceput la ora 6.00. Credinciosii, prea multi sa-i cuprinda zidurile locasului, au asteptat citeva ore sa plece acasa cu apa purificatoare. Cum cere insa rinduiala, au ascultat rabdatori si cu evlavie slujba, apoi Sfinta Liturghie si Slujba de Boboteaza. Catre ora 10.00, fiecare a putut sa intre in biserica, unde a fost miruit de preot cu uleiul sfint. A baut agheasma, a luat busuioc sfintit, a mincat anafura. Apoi a iesit, primind in prag botezul si sarutind crucea.

Afara asteptau patru butoaie uriase, pline cu apa sfintita. Tineri, copii, batrini au trecut pe rind sa-si umple sticlele cu lichidul binefacator. Cu ele au plecat spre casa, unde au stropit incaperile, vesmintele si pe cei ai casei. Ce a ramas au pus la loc sigur si curat, sa aiba de unde bea dimineata, pe nemincate.

„Agheasma Mare se bea pe stomacul gol“, explica Maria P., de 49 de ani. „Este buna pentru sfintirea caselor, vesmintelor. Credinciosii o iau si atunci cind ajuneaza, adica tin post. Apa de Boboteaza este buna pentru orice, oricind. Totusi, asa cum ne-a spus si parintele la slujba, nu trebuie sa o luam oricind vrem, ci numai cu acordul lui. Obligatoriu insa se bea de astazi inainte opt zile, pina pe 13 ianuarie“.

„Ne-a invatat la scoala sa luam apa sfintita. E buna pentru vindecarea bolilor si ne ajuta sa avem noroc la scoala“ (Daniel L., 13 ani).

„Intii ne inchinam, apoi bem apa. In fiecare dimineata facem asta, tot anul, pentru ca apa nu se strica. Ea ne spala pacatele si ne ajuta sa fim mai buni“ (Irina Chiriac, 12 ani).

• Sorina STAICULESCU

Mehedinti

Severinenii nu au mai sarit in Dunare

• Traditia a fost respectata la Gruia: 80-90 de tineri s-au aruncat in apa rece ca gheata, pentru a cistiga trei milioane de lei • Spectacolul din apa a fost urmat de cursa traditionala de cai • Trei tinere au ajuns la Sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Mehedinti, dupa ce au cazut pe gheata, ca sa se marite

Citeva sute de credinciosi au luat parte ieri-dimineata la Biserica „Maioreasa“, din Drobeta Turnu Severin, la slujba Sfintei Liturghii, desfasurate cu prilejul sarbatorii crestine a Botezului Domnului.

Oficiata de un sobor de preoti, ceremonia a fost urmata de slujba de sfintire a Apei celei Mari, tinuta la fintina publica din apropierea debarcaderului din portul severinean.

„Importanta Bobotezei consta in faptul ca, in aceasta zi, se descopera in toata splendoarea ei Taina Preasfintei Treimi. Fiul se smereste si primeste sa fie botezat de catre Ioan. Cuvintul agheasma desemneaza atit apa sfintita, cit si slujba pentru sfintirea ei. Toti cei care gusta din agheasma vor avea parte de curatarea sufletelor si a trupurilor“, a spus preotul Ion Pace, de la Biserica „Maioreasa“.

Portul severinean a ramas pustiu

Protoieria Drobeta Turnu Severin nu a mai organizat ceremonialul aruncarii crucii in Dunare, spre nemultumirea unora dintre credinciosi.

De numele Bobotezei se leaga diverse datini batrinesti, de a caror respectare depinde in mare masura viitorul fetelor care vor sa se marite. Pe linga obiceiul de a-si baga sub perna o ramura de busuioc, furata de la preot, sau de a minca o turta de faina foarte sarata, pentru a-si putea visa ursitul, se spune ca tinerele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita cu siguranta in anul respectiv.

Sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Mehedinti a acordat ingrijiri medicale pentru trei tinere care au cazut pe gheata cu o zi inainte de Boboteaza, dorind sa se marite.

Petrecere de seara la Gruia: focuri de tabara si frigarui

La Gruia, slujba de Boboteaza a fost oficiata de preotul Ilea Mihail si la ceremonial a participat si conducerea Consiliului Judetean Mehedinti.

Potrivit primarului comunei, Alexandru Nedelcu, la Gruia a renascut de citiva ani un obicei stravechi. „Dupa slujba de la biserica, aproape 70% din populatia comunei a coborit la Dunare, unde s-a mai tinut o slujba. Apoi s-a aruncat crucea in Dunare si 80-90 de barbati

s-au dus dupa ea. Primul care a scos crucea din apa a cistigat trei milioane de lei, iar ceilalti, cite 200-300.000 de lei“.

La Gruia a avut loc si actul de botezare a cailor, acestia fiind considerati nu numai animale de tractiune, ci si prieteni ai omului. Datina are rolul de a-i evidentia in fata comunitatii pe cei mai buni crescatori de cai, dar si pe cei mai destoinici calareti.

„Dupa ce au fost botezati caii, a urmat un concurs de calarie. Primul clasat a cistigat trei milioane de lei. Pentru petrecerea de seara, am pregatit un concert de muzica populara, cu focuri de tabara si frigarui“, a mai spus Alexandru Nedelcu.

• Florin LOBDA

Locuitorii din Motatei si-au dus caii la biserica

Una dintre traditiile la care locuitorii comunei doljene Motatei tin foarte mult este botezarea cailor in ziua de Boboteaza. Ca in fiecare an, si ieri oamenii si-au dus caii la biserica. Zeci de tineri si-au impodobit caii din batatura – le-au pus in spate seile lustruite pina stralucesc ori cea mai frumoasa cuvertura din casa – si au plecat catre centrul comunei. Nu inainte de a-si imbraca si ei straiele de sarbatoare.

Pe la ora 9.00, se adunasera in fata bisericii cu hramul Sfintul Constantin si Elena aproape 400 de cai.

Dupa slujba obisnuita, cei doi preoti din localitate au iesit in fata bisericii cu busuiocul si cu cadelnita si au stropit cu apa sfintita atit caii, cit si proprietarii acestora. A urmat apoi parada cailor, fiecare calaret incercind sa demonstreze cit de frumos si de iute este animalul lui. Curse de cai ad-hoc s-au organizat pe soseaua din fata primariei, in ciuda stratului de gheata care acoperea asfaltul, dar si pe terenul de fotbal din localitate, intrerupte doar pentru cite un mititel fierbinte si un pahar cu vin servite „la botul calului“.

Printre concurenti s-a aflat si consilierul local Ion Glavan, invidiat pentru trapasul sau pursinge – care l-a costat pe proprietar cit o Dacie. Abia spre prinz, caii au fost dusi de proprietari inapoi in grajduri, pentru a-si primi portia de nutret cuvenita.

Aceeasi traditie a botezarii cailor o mai pastreaza si locuitorii orasului Bailesti, unde a avut loc ieri o festivitate asemanatoare. Aici exista credinta ca animalele botezate cu agheasma sint purificate, ferite de boli si de spiritele rele care coboara pe pamint la fiecare inceput de an.

• Adrian DINU

Gorj

Apa sfintita s-a impartit sub supravegherea jandarmilor

• Autoritatile au incercat sa previna situatia de anul trecut, cind doua butoaie cu agheasma au fost furate • In lipsa proverbialului ger al Bobotezei, locuitorii din Tirgu Jiu au asteptat in ploaie sa ia agheasma • Zeci de tiganci s-au postat in fata lacaselor de cult, incercind sa scoata bani din vinzarea busuiocului

Bisericile din Tirgu Jiu au devenit ieri neincapatoare pentru credinciosii veniti de la primele ore ale diminetii sa asiste la slujba de Boboteaza. Acestia au stat mai multe ore in biserica pina cind butoaiele cu agheasma au fost scoase afara pentru impartirea apei sfintite.

„Am venit de la ora 8.00 la biserica si am stat la toata slujba pentru ca este o sarbatoare importanta pe care am asteptat-o postind. Multi nu vad semnificatia religioasa si nu au rabdare sa asculte slujba. Vin doar sa ia apa pentru ca au impresia ca asa le va merge bine tot anul. Fara o pregatire sufleteasca adecvata, acest ritual nu poate sa aiba efect“, a spus Angela Ivan, de 57 de ani, din Tirgu Jiu.

1.000 de lei legatura

de busuioc

Sarbatoarea de Boboteaza a necesitat masuri speciale din partea fortelor de ordine. Amintindu-si de experienta de anul trecut, cind doua butoaie cu agheasma au fost furate, la toate bisericile au fost repartizate patrule de jandarmi care i-au supravegheat pe credinciosii veniti sa ia apa sfintita.

Profitind de ocazie, mai multi comercianti au incercat sa scoata bani din vinzarea busuiocului, pe care il dadeau cu 1.000 de lei legatura.

„Am luat si o legatura de busuioc, pe care o sa-l duc acasa cu agheasma. Am mai multe sticle pentru ca m-au rugat vecinii sa le duc si lor apa. S-au temut ca nu mai prind cind vor iesi de la serviciu“, a spus Virgil Popovici, de 60 de ani, din Tirgu Jiu. Protopopul Vasile Vladoiu i-a asigurat insa pe toti credinciosii din Tirgu Jiu ca parohiile vor avea apa sfintita pentru toti credinciosii.

• Cristina CATANA

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS