Soldate cu mii de morti si disparuti, atentatele teroriste de la New York si Washington au relansat problema terorismului la nivel global: in prezent, serviciile de informatii din intreaga lume isi reevalueaza planurile si incearca sa vada ce se poate face pentru a tine moartea departe de tarile lor. In Romania, anii ’70 au adus primele atentate pe fondul problemelor din Orientul Mijlociu si al politicii duse de Nicolae Ceausescu in acest sens. Dupa 1989, singurul atentat cu implicatii grave a fost cel inregistrat asupra ambasadorului Indiei. In ultimii ani, autoritatile s-au concentrat pe activitatile PKK in Romania, pe fondul unei apropieri politice si economice vizibile de Turcia. Vizita lui Emil Constantinescu la Sofia, in 1997, s-a soldat cu descoperirea unui pachet de explozibil pe traseul prezidential, iar cea a Papei la Bucuresti (1999) nu a fost lipsita de amenintari prealabile. Nu in ultimul rind, mai multi muncitori romani din Israel au cazut victime terorismului, din simplul motiv ca se aflau in locurile cele mai nepotrivite. Potrivit afirmatiilor repetate ale unor fosti si actuali sefi ai serviciilor secrete romanesti, tara noastra continua sa fie „vizitata“ sau locuita de membri ai unor organizatii teroriste, insa scopul lor principal aici este de a obtine fonduri cu care sa finanteze activitatile acestor grupari in alte zone ale lumii.
Anii ’70-’90: arme, bombe si teroristi din Orientul Mijlociu ajung in Romania
Militanti ai organizatiei „Septembrie Negru“ pregatesc, in 1972-1973, actiuni pe teritoriul Romaniei, vizind ocuparea Ambasadei statului Israel din Bucuresti si asasinarea ambasadorului acestei tari. In noiembrie 1972 s-a reusit prevenirea introducerii in tara, intr-o valiza cu fund dublu, a unui pistol automat calibrul 7,62 mm si a 60 de cartuse aferente; a unui pistol cal. 9 mm, precum si a doua grenade defensive. De asemenea, in luna ianuarie 1973 s-a reusit confiscarea unei noi transe de armament, munitie si grenade ascunse intr-o camera a unui hotel din Bucuresti. Patru lideri ai unor comandouri palestiniene au sosit in Romania, in 1974, preconizind asasinarea presedintelui Congresului mondial evreiesc initiat oficial in Romania, actiune care a fost, de asemenea, prevenita prin conjugarea masurilor informative si a celor de protectie fizica apropiata. In 1975, intra in Romania un grup terorist compus din doi membri ai organizatiei „Baader Meinhof“ din Germania, avind intilnire la Bucuresti cu un terorist palestinian, lider al organizatiei „Septembrie Negru“. In urma actiunii autoritatilor, in pragul autoturismului cu care au intrat in tara cei doi a fost descoperita o cantitate importanta de arme, grenade, explozivi plastici, documente false si alte materiale periculoase. Grupul a fost scos din tara si persoanele implicate declarate indezirabile. Ocuparea, la 19 noiembrie 1977, de catre citiva studenti arabi a Ambasadei Egiptului din Bucuresti a facut necesara interventia antiterorista la acest obiectiv cu scopul de a apara viata si integritatea personalului diplomatic existent in cladire. In 1978, un cetatean iordanian de origine palestiniana incearca sa duca in Germania, tranzitind Romania, armament si grenade care sint descoperite la controlul efectuat la frontiera. Armamentul si grenadele trebuia sa fie predate unui membru al unei organizatii teroriste palestiniene care urma sa actioneze in Republica Federala Germania. In anul 1983 , doi cetateni libanezi care faceau parte dintr-o organizatie terorista araba intra in Romania ca turisti, cu pasapoarte turcesti, cu scopul de a organiza un act terorist impotriva unei aeronave siriene pe ruta Bucuresti Damasc. Actiunea ar fi trebuit sa fie realizata prin plasarea de bombe incendiare in aeronava, urmind ca, dupa aterizarea la Damasc, acestea sa fie declansate prin sistem de telecomanda. Actiunea a fost prevenita si cei doi teroristi au fost declarati indezirabili. Tot in anul 1983, sint contracarate planurile a trei comandouri teroriste, apartinind disidentilor palestinieni si gruparii „Abu-Nidal“ de a intreprinde actiuni „terorist-diversioniste“ asupra reprezentantei Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei din Bucuresti, precum si intentiile unor grupari armene de a actiona asupra unor obiective ale Turciei, Frantei, Elvetiei si SUA de pe teritoriul tarii noastre. In ianuarie 1984, in timpul zborului aeronavei Tarom AN 24 cu 45 de pasageri la bord, pe ruta Arad – Bucuresti, doi barbati avind asupra lor un pistol artizanal mascat intr-un fier de calcat si un dispozitiv exploziv confectionat intr-un tub de spray au o tentativa de deturnare a avionului. Actiunea a fost contracarata de membrii echipei de asigurare a securitatii aeronavei, neutralizindu-i pe cei doi. La 4 decembrie 1984, un membru al unei grupari disidente palestiniene il asasineaza pe viceconsulul Ambasadei Iordaniei la Bucuresti, in plin centru Capitalei, cu un pistol cu amortizor. In 1984 si 1985, pe malul Dimbovitei si in diferite parcuri din Bucuresti au fost descoperite mai multe containere care contineau cantitati importante de explozibil, mitraliere, pistoale si statii de emisie-receptie. In 1985, intr-o parcare auto din incinta complexului studentesc Grozavesti din capitala doi teroristi arabi plaseaza bombe sub autoturismele apartinind unor lideri ai studentilor sirieni. In incercarea de dezamorsare a unuia din dispozitivele-capcana, s-a produs o puternica deflagratie careia i-au cazut victime doi ofiteri ai USLA. Unitatea de control antiterorist-antideturnare de pe Aeroportul International Bucuresti-Otopeni previne, in 1986, introducerea in tara a trei pistoale cal. 6,35 mm si a 34 de cartuse aferente, disimulate in doua sticle de bauturi alcoolice, de catre un cetatean libanez, membru al unei organizatii teroriste din Orientul Mijlociu. Sticlele au fost sectionate, armamentul demontat si adaptat la marimea acestora, dupa care acestea au fost lipite cu adeziv special. Arsenalul depistat se afla in tranzit pe teritoriul Romaniei, de unde urma sa ajunga pe un aeroport din Orientul Mijlociu, unde era organizat si pregatit, in cooperare cu alte comandouri, un act terorist.
Dupa 1989: ambasadorul indian, dar si Emil Constantinescu, in pericol
Pe 20 august 1991, un comando indian, compus din patru barbati, incearca sa-l ucida pe ambasadorul indian acreditat in Romania, in timp ce acesta era la obisnuita plimbare impreuna cu sotia, pe bulevardul Aviatorilor din Bucuresti. Dintr-un autoturism marca Citroen cu numar de inmatriculare romanesc, venit dinspre statuia Aviatorilor, au coborit in dreptul acestora doi indivizi inarmati care au deschis focul. Luptatorii antitero din dispozitivul de protectie au intervenit. In confruntarea care n-a durat decit citeva zeci de secunde, un terorist a fost ucis pe loc, un altul capturat, soferul ranit grav, iar al patrulea a reusit sa dispara. Asupra atentatorilor s-au gasit doua automate Kalasnikov si o arma semiautomata cu cartuse de vinatoare. Teroristii apartineau unei grupari extremiste de religie sikhs din India. Presedintele roman, Emil Constantinescu si omologul sau bulgar, Petar Stoianov, au fost tinta unui atentat esuat, in timpul scurtei vizite oficiale pe care seful statului roman a efectuat-o la Sofia, pe 30 aprilie, afirma, in 1997, cotidianul sofiot Trud. Cu doar o ora inainte de trecerea cortegiului prezidential, un politist a descoperit un pachet cu 700 de grame trotil prevazut cu un focos de grenada. Pachetul era ascuns intr-un tablou electric, aflat la iesirea din aeroport. Dispozitivul a fost amplasat la o curba unde, de obicei, masinile micsoreaza viteza. Explozibilul nu fusese plasat in scopul comiterii unui atentat impotriva presedintilor roman si bulgar, ci fusese doar ascuns pentru a nu fi depistat de politie, declarau ulterior surse din cadrul Ministerului bulgar de Interne. Bomba avea un detonator mecanic, neputind fi dezamorsata decit manual si, prin locul in care era plasata, precum si prin continutul ei, bomba nu ar fi putut pune in pericol viata celor doi presedinti. Politia bulgara nu a gasit dovezi care sa justifice speculatiile facute de presa bulgara cu privire la un posibil atentat organizat de un grup de etnici kurzi din Turcia, ca urmare a masurilor adoptate de Romania impotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Muncitori romani, victime ale terorismului in Orientul Mijlociu
Doi romani au murit, iar un al treilea a fost ranit, in luna mai 2001, intr-un atentat la granita dintre Fisia Gaza si Israel. Dupa 1990, Israelul a fost una dintre destinatiile preferate ale romanilor plecati sa faca bani in strainatate, insa o parte dintre ei au murit in atentate. Sapte romani au fost surprinsi de o bomba care a explodat, in martie 1996, intr-un autobuz din Ierusalim. Atentatul a fost pus la cale de miscarea de rezistenta islamica Hamas si a dus la uciderea a aproximativ douazeci de oameni. In acelasi an, la sfirsitul lunii august, doi muncitori romani isi faceau cumparaturile, in Baka el Sharqia, o localitate din Cisiordania, cind au fost atacati cu focuri de arma. Tuiu Stefan a fost ranit la sold, iar Buhulea Tudor a fost impuscat in piept. Atentatorii palestinieni au crezut ca acestia sint israelieni. Autoritatile au calificat incidentul drept „un act terorist“.
