Sfaturi pentru prepararea murăturilor

– Pentru a evita înmuierea murăturilor, nu folosiţi niciodată sare iodată, adăugaţi doar sare specială pentru murături. Asiguraţi-vă că soluţia de saramură conţine suficientă sare şi oţet.
– Pentru a nu avea murături seci, goale la mijloc, asiguraţi-vă că acestea sunt proaspăt culese, tari, nelovite şi nepătate.
– Murăturile prind o culoare urâtă, vineţie, fie din cauza sării iodate, fie din cauza unei cantităţi prea mari de condimente sau a oţetului prea închis la culoare.
– Saramura se toarnă încet în borcanul puţin înclinat, ceea ce favorizează ieşirea aerului din borcan.
– Dacă saramura se toarnă fierbinte, sub borcan se aşază lama unui cuţit.
– Legumele tăiate bucăţi nu trebuie îndesate puternic pentru a evita fermentarea lor.
– Pentru murat se vor folosi castraveţi mici, de culoare verde închis, cu coajă subţire şi cu cât mai multe broboane.
– Pentru saramură, la 1 litru de apă se adaugă 30-65 g sare grunjoasă, în funcţie de reţetă.
– După opărire, legumele se pun într-un vas cu apă rece pentru a se răci imediat, după care se scurg foarte bine într-o sită sau strecurătoare.
–  Apa în care s-au opărit legumele conţine multe substanţe nutritive şi se va folosi la prepararea saramurii pentru murături.
– Dacă se doreşte ca legumele să se mureze mai repede, după opărire şi răcire se străpung cu o furculiţă în două-trei locuri; castraveţii mari se străpung la codiţă sau li se taie vârfurile sau se crestează în două pe lungime.
– După ce murăturile au fost opărite, nu mai trebuie să fie atinse cu mâna; se va folosi o lingură de lemn bine spălată şi opărită.
– Ingredientele folosite la murături, ca mărarul uscat cu seminţe, bucăţile de hrean tăiate pe lung sau frunzele de hrean, ardeii iuţi, frunzele de ţelină, crenguţele cu frunze de vişin, stejar, de coacăze, ardeii capia, usturoiul, se spală foarte bine cu apă rece.