Supereroii moderni: avizi, violenţi şi egoişti

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Vremurile în care supereroii erau un exemplu demn de urmat de către tineri par de mult apuse. Supereroii moderni sunt acuzaţi că transmit un mesaj greşit tinerilor, pentru că îşi folosesc superputerile mai ales în interes personal şi pentru a se răzbuna, informează cotidianul italian Corriere della Sera.  

Supereroii din trecut, aflaţi acum la pensie, inspirau modele comportamentale mult mai bune decât cei din zilele noastre, care se fac vinovaţi mai ales de faptul că nu-i învaţă pe tineri ce înseamnă solidaritatea. Cel puţin aceasta este părerea lui Sharon Lamb, de la Universitatea Massachusetts, autoare a unui studiu pe tema impactului avut de personajele fantastice asupra adolescenţilor. Studiul, ale cărui rezultate au fost prezentate în cadrul unui congres al „American Psychological Association“, a fost realizat pe un eşantion de 674 de copii şi adolescenţi, cu vârste cuprinse între 4 şi 18 ani. Echipa de cercetători coordonată de Lamb a analizat meticulos modelele cele mai apreciate de băieţi, folosindu-se de o serie de interviuri cu angajaţi din mass-media, manageri din domeniul jocurilor video, precum şi vânzători din centrele comerciale. Astfel, s-a constatat că eroii moderni sunt aproape în totalitate lipsiţi de multe dintre virtuţile care caracterizau personaje precum Superman.

Idolii de altădată

Dacă în trecut, după cum demonstrează Clark Kent (Superman), creat de Jerry Siegel şi Joe Shuster în 1938, supereroii aveau un loc de muncă normal şi credeau în justiţia socială, în prezent ei sunt agresivi, sarcastici şi foarte rar se gândesc să-şi folosească puterile ieşite din comun în serviciul umanităţii. Deloc întâmplător, Superman a apărut într-o perioadă istorică neliniştită, în care dorinţa unei justiţii sociale putea fi interpretată ca un răspuns natural la ascensiunea fasciştilor. Aventurile lui Superman se desfăşurau în oraşul Metropolis, unde Clark Kent lucra ca ziarist la Daily Planet, la fel ca alţi oameni normali, folosindu-şi puterile neobişnuite în serviciul societăţii. Toate culturile îşi au propriii eroi mitologici, iar supereroii din benzile desenate pot fi văzuţi drept o versiune actualizată a mitologiei clasice. Fiecare epocă îşi are propriii supereroi, după care copiii îşi modelează personalitatea, inspirându-se din virtuţile acestora şi copiind modele comportamentale. Dar în timpurile noastre, idoli precum X-Men sau Iron Man nu prea pun preţ pe justiţia socială, profită de cei din jur şi au comportamente tiranice. Indiferent că este vorba de supereroii mutanţi, cum este X-Men, ale cărui abilităţi extraordinare sunt datorate unei modificări a ADN-ului, sau de Anthony Edward Tony Stark (Iron Man), în personajele moderne nu se mai regăseşte nici o urmă din puternicul simţ de solidaritate care anima personajele de pe vremuri. În opinia lui Sharon Lamb, există pericolul ca tinerii să fie puşi în faţa unui set de valori greşite. În plus, faptul că în spatele puterilor ieşite din comun nu se află persoane normale, cu o viaţă şi o slujbă obişnuite, produce şi mai multă confuzie în imaginaţia copiilor.