Mai bine plagiatori decât inventatori

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Persoanele inventive, dornice să experimenteze şi să rişte, au doar de pierdut, pentru că mereu se va găsi cineva mai şmecher decât ei, pregătit să copieze şi să câştige.

Timpurile în care ingeniozitatea şi corectitudinea erau apreciate şi premiate par a fi apuse, mai nou, având mult mai mult de câştigat adepţii plagiatului şi al copierii. Din punct de vedere moral, un studiu dat recent publicităţii de revista ştiinţifică Science este o palmă dată sănătoaselor principii educative. Din păcate, rezultatele acestui studiu, realizat în patru universităţi europene, sunt mai mult decât clare: plagiatorii înving inventatorii cu un 3-0 clar.
„Dintotdeauna s-a crezut că a copia într-un mod atât de evident nu poate duce la rezultate prea bune, însă studiile noastre au demonstrat că strategiile câştigătoare sunt cele care presupun să preiei aproape în întregime munca altuia“, a povestit Stefano Ghirlanda, cercetător la Departamentul de psihologie al Universităţii din Bologna, una dintre instituţiile unde a fost realizat studiul.
„El a fost realizat sub forma unui turneu, implicând peste 100 de echipe formate în mare parte din profesori şi cercetători universitari. Cele mai mari surprize au venit însă de la tinerii de 16-17 ani, cu multă experienţă informatică în spate, care la final au obţinut rezultate mai bune decât 80 la sută dintre profesori“, a precizat Ghirlanda. Fiecare echipă a fost solicitată să pună la punct o strategie de succes în cadrul unui sistem competitiv controlabil din punct de vedere matematic, având la dispoziţie aproximativ o sută de acţiuni diferite, pe baza cărora să obţină soluţiile cele mai bune. Ulterior, fiecare concurent avea trei posibilităţi: să adopte un comportament deja cunoscut, să observe ideile celorlalţi sau să acţioneze în mod inovator.

Rezultate surprinzătoare

Acest joc sofisticat de învăţare, a cărui miză era suma de 10.000 de euro, s-a încheiat cu un rezultat de la care nu se aştepta nimeni. „Indiferent că este vorba de a câştiga bani, de a pune mâna pe putere, de a câştiga experienţă sau de a te impune într-un sport, în orice situaţie în care este nevoie să decizi cum să îţi gestionezi mai bine propriul timp pentru a face alegerile cele mai bune dintr-o varietate de opţiuni posibile şi într-un mediu în continuă schimbare, am constatat că strategiile cele mai bune par să fie cele care recurg la depăşirea propriilor semeni“, a mai precizat cercetătorul italian. Înlăturând vechea convingere potrivit căreia cine riscă câştigă şi banalizând treptat locurile comune de care este plină societatea, studiul realizat de specialiştii de la Universitatea din Bologna, Stockcolm, Vasteras şi St. Andrews a evidenţiat o situaţie surprinzătoare. „Înainte, se credea că plagierea nu este prolifică, pentru că nu exista garanţia că este o alegere eficace. Acum însă, când informaţia este la îndemâna tuturor, se poate copia o nouă strategie cu speranţa că persoana care a elaborat-o a avut timp să experimenteze soluţii noi“, este de părere Ghirlanda.

Cine riscă... nu câştigă

Bineînţeles, sistemul nu ar putea funcţiona dacă nu ar exista totuşi cineva dispus să rişte. Alt-fel spus, nu este posibil un mediu în care fiecare să reproducă în întregime ceea ce face oricine altcineva.
„Este nevoie de cineva care periodic să se avânte în experimente. Este nevoie de un anumit număr de inventatori, chiar dacă ţinem cont de faptul că nimeni nu introduce schimbări de la zero, ci se mişcă pe baza inovaţiilor altcuiva“, explică Ghirlanda.
„Cele mai eficiente strategii sunt ale celor care copiază şi atât, cu condiţia ca aceştia să facă acest lucru la momentul potrivit: în momente de criză, când calitatea produsului pe care trebuie să îl alegem se deteriorează, este necesar să vedem cum se comportă ceilalţi şi să copiem ce e mai bun“, a precizat cercetătorul. Având în vedere că suntem obişnuiţi să îi considerăm pe „copiatori“ a fi adevăraţi paraziţi, trebuie să ne obişnuim că „plagiatorul“ cel mai pasiv are un rol pozitiv, el fiind un intermediar care transmite mai departe informaţiile. Este dificil să stabilim care este numărul celor care copiază şi al celor copiaţi, însă în situaţia de risc mediu din cadrul turneului, „strategiile care copiau exclusiv pe cele ale celorlalţi erau de  50-60%, faţă de 40-50% de cei care încercau să facă ceva nou“.

„Dintotdeauna s-a crezut că a copia într-un mod atât de evident nu poate duce la rezultate prea bune, însă studiile noastre au demonstrat că strategiile câştigătoare sunt cele care presupun să preiei aproape în întregime munca altuia“.