Prima pagină:

PDF
Descarcă »

Contact:

Adresa:
Str. Câmpia Islaz nr. 97A, Craiova
Telefon/Fax:
0251/413.100
0251/410.565
E-mail:
office@gds.ro


« Alte articole din categoria Life & Style

Sankt Petersburg, fereastra către Europa

Life & Style - Olivia DRAGNEA, Diana STATE
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Palatul de la Peterhof este un obiectiv turistic pe care trebuie să îl vizitaţi la Sankt Petersburg

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Oraşul Sankt Petersburg este unul al contrastelor, care nu încetează să impresioneze prin arhitectura sa. Cel mai nordic oraş european, Sankt Petersburg, a fost fondat de ţarul Petru cel Mare, în 1703, ca o „fereastră către Europa“, fiind capitală a Imperiului Rus de la acea dată până în 1918.

Un oraş plin de contraste, Sankt Petersburg impresionează atât prin detaliile arhitecturale variate, cât şi prin stilul de viaţă al localnicilor. Sankt Petersburg, cel de-al doilea oraş ca mărime al Rusiei, este considerat astăzi un important centru cultural european. Centrul său este unul dintre siturile protejate de UNESCO, parte a patrimoniului universal. Oraşul, care a fost pentru mai bine de trei secole centrul politic şi cultural al Rusiei, este şi în zilele noastre extrem de important şi, pentru a-l onora, oamenii îl numesc, deseori, „Capitala Nordului“. Una dintre cele mai impozante clădiri ale oraşului este Palatul de Iarnă, astăzi sediul faimosului Muzeu Ermitaj, ce deţine una dintre cele mai bogate colecţii de artă.

Oraşul palatelor

Sankt Petersburg este renumit pentru numărul impresionant de reşedinţe imperiale aflate în lista patrimoniului universal. Dacă aţi ajuns în „oraşul palatelor“, trebuie să vizitaţi marele Palat de la Peterhof şi fântânile în cascadă pe care le deţine, dar şi Ţarskoe Selo, cu Palatele Ecaterina, Alexandru şi Pavlovsk.
Cea mai mare parte a Peterhof-ului şi a Ţarskoe Selo-ului a fost restaurată după bombardamentul trupelor germane, astfel recâştigând strălucirea de care se bucurau în trecut.
Ajungând în Piaţa Senatului, veţi putea admira simbolul oraşului, statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, cunoscută şi sub numele de Călăreţul de Aramă. Statuia este cea mai importantă operă a sculptorului francez Etienne Maurice Falconet.
Monumentul Ţarului Nicolae I este singura statuie ecvestră cu două puncte de sprijin, picioarele din spate ale calului.
Cei care vor să facă shopping trebuie să ştie că până şi clădirile care sunt ocupate de comercianţi sunt locuri încărcate de istorie. Palatul Comercianţilor de pe Nevsky Prospekt, proiectat de Jean-Baptiste Vallin de la Mothe între anii 1761-1785, deţine un mare centru comercial şi mai multe cafenele, în care puteţi degusta una dintre celebrele cafele „stropite“ cu vodcă.
Alt edificiu ce trebuie vizitat este Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel“, locul ce adăposteşte cavoul împăraţilor ruşi. Cunoscută în zilele noastre ca Fortăreaţa Sfinţii Petru şi Pavel, a avut şi ea, la început, numele de Sankt Piterburh. Fortăreaţa a fost ridicată pe Insula Iepurelui şi o vreme a fost închisoare destinată deţinuţilor politici, pasarela construită de-a lungul unei porţiuni a zidului oferind vizitatorilor o privelişte amplă asupra râului.
Altă atracţie o constituie cele nouă poduri basculante care se deschid, la ore fixe, deasupra Nevei pentru a permite navelor să traverseze oraşul. Acesta a devenit mai degrabă un „ritual“ pentru turiştii care vor să imortalizeze momentul.  

Oraşul contrastelor sociale


„Cel mai pragmatic oraş din lume“, aşa cum îl descria Dostoievski, fascinează anual mii de turişti „vecini“ din ţări precum Norvegia sau Finlanda, care nu au cunoscut un astfel de stil de viaţă contrastant.
Situaţia multora dintre locuitori s-a înrăutăţit după „perestroika“. Aproximativ 15% din populaţia oraşului trăieşte în apartamente comune, numite şi kommunalka. Cu toate acestea, plimbându-vă pe bulevardele largi ale oraşului, veţi observa oameni la volanul unor maşini de lux sau femei îmbrăcate în hainele din ultimele colecţii ale designerilor internaţionali. Cu toate acestea, localnicii se dovedesc foarte ospitalieri, aşa că, dacă v-au reperat ca pe un turist „nedumerit“, vă vor introduce în atmosfera oraşului imediat şi vă vor prezenta cu mândrie toate tradiţiile lor cu mândrie.
Obiceiul lor de a ciocni cu toată lumea din jur atunci când vă aflaţi într-un local este foarte cunoscut. Aşa că, dacă vă aflaţi într-un bar, va trebui să ciocniţi cu toată lumea din jur şi să închinaţi în cinstea tovarăşilor, însă cu mare atenţie, bând paharul până la fund. În cazul în care nu o veţi face, gestul va fi considerat o mare jignire la adresa lor sau a persoanei în cinstea căreia se închină paharul. Cu alte cuvinte, viaţa de noapte a oraşului este foarte activă. Şi, pentru că tot suntem la capitolul „viaţă de noapte“, nu trebuie omis faptul că amplasarea Sankt Petersburgului lângă Cercul Polar de Nord, la aceeaşi latitudine cu oraşele Helsinki, Stockholm şi Oslo, face ca amurgul să dureze toată noaptea în perioada mai-iulie. Acest fenomen este cunoscut ca „nopţile albe“. În aceste trei luni au loc numeroase festivaluri, aşa că atmosfera de continuă petrecere va fi întâlnită zi şi noapte pe străzile oraşului.


 
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »

  • Currently 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Notează articolul.

Nota curentă: 5.0 din 6 voturi





Comentarii

Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.

  1. de Parpanghel:
    Articolul e bun. Orasul e impresionant si are mult mai multe obiective turistice decat cele descrise. De exemplu Catedrala Sfantul Isak sau Cladirea Amiralitatii...
    2009-11-20, 02:01:43 (99.245.59.*)
  2. de Pe dinafara:
    Aceste articole sunt pentru papa lapte dusi de nas prin diverse excursii de agentiile de turism. Eu m-as astepta sa mi se dea indicatii pentru calatorii pe cont propriu, tip globe trotter. Sa-mi spuna incotro o iau din Victoria Station Londra, cum iau un bilet de metrou de la un automat de bilete din Nurnberg Hauptbahnhof, ca altfel se face praf tot interesul meu turistic. Nu am gasit o harta a Londrei in tot centrul Londrei, primarul de acolo parca ar fi un tiran, pe harti scrie Mayor of London, dar e doar zona centrala in harti, nu ai cum gasi calea spre London Ring, ca sa o iei spre Dover si sa treci in Franta. Ca sa fii turist in ziua de azi ai nevoie si de cu totul alte informatii, altfel iesi din Budapesta escortat de politie.
    2009-11-20, 09:41:01 (89.120.253.*)
  3. de Nevski Prospekt:
    Nu e Nevsky
    2009-11-20, 09:44:45 (89.120.253.*)
  4. de Pt. 1:
    Sau bibliotecile din care putem afla daca vikingii intemeietori ai acestui oras vorbeau o limba asemenatoare cu limba romana. Limba daca, ma rog. Pare nebunie, dar nu e... Celtii vorbeau romaneste, se pare ca si vikingii, chiar si regele Arthur. DOVADA: RUGACIUNEA TATAL NOSTRU INTR-UN DIALECT CELTIC ESTE APROAPE IDENTICA IN LIMBA ROMANA, fapt descoperit de cercetaatori englezi, romani si chiar de un cercetator maghiar. Asa cu Sankt Petersburg.
    2009-11-20, 14:35:49 (89.120.253.*)
  5. de Graalul:
    Cand va spusai io mai adineaori ca vine clipa lui Brancusi. Romania va fi centrul. Masa Tacerii - masa rotunda a cavalerilor. Stonehenge are diametrul de la Sarmisegetusa. Regele Arthur venea pe la noi dupa Graal si ducea cu el rugaciunea Tatal Nostru, descoperita identica in dialect celtic din Tara Galilor. Nebunie, nu-i asa ? Schizofrenie curata. da' va spun io ca mai e putin si aflam toti. Asta asa, ca sa mai radeti si voi. Curand - varianta academica.
    2009-11-20, 14:42:12 (89.120.253.*)



Jiunimea Blog

5 secunde - stiri instant
Diverse:

Vremea:
Acum: 14°C.
La noapte: 9°C.
Mâine: 17°C. Detalii »

Curs valutar:
EUR: Tendinta 4.4646 lei
USD: Tendinta 3.5492 lei








Restaurante in Craiova
Restaurante in Craiova

Hoteluri in Craiova
Hoteluri in Craiova

Mobila in Craiova
Mobila in Craiova

Policlinici in Craiova
Policlinici in Craiova



Victor Sosea Design Blog Bogdan Danescu Fotojurnalism Blog Alexandru Virtosu Blog Anda Sosea - Cochilia
Sumarul ediţiei: