Timpul, pentru unii-mumă, pentru alţii-ciumă

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Divele neagă insistent că ar fi apelat la bisturiul chirurgului estetician şi par să nu fi auzit niciodată de modificările micilor imperfecţiuni fizice din fotografii, realizate cu ajutorul calculatorului.

Tot mai multe vedete neagă categoric că ar fi apelat vreodată la ajutor pentru a rămâne la fel de frumoase ca la 20 de ani. Muritoarele de rând par să le creadă pe cuvânt şi din acest motiv sunt extrem de afectate că timpul nu s-a dovedit la fel de milos şi cu ele. Unele dintre cele mai afectate par să fie britanicele. În fiecare zi, multe dintre doamnele din Londra au parte de adevărate dileme existenţiale din cauza semnelor pe care trecerea timpului le-a lăsat asupra chipului şi corpului lor. Şi cum să nu li se întâmple asta, când, în fiecare dimineaţă, la metrou, le aşteaptă un panou publicitar în care o femeie de 50 de ani, care le arată cu mândrie sânii modificaţi prin tricoul mulat, le transmite un mesaj clar: „E cea mai bună investiţie din viaţa mea“. În partea cealaltă a scării mobile, un afiş al filmului „Australia“ are în prim-plan chipul perfect al australiencei de 42 de ani, Nicole Kidman, zâmbitoare şi fără nici un rid. Un lucru este clar. Spre deosebire de muritoarele de rând, vedetele de la Hollywood nu par să îmbătrânească niciodată. Deşi cam toată lumea ştie că acest privilegiu are un preţ, puţine vedete au recunoscut că această frumuseţe eternă nu este tocmai naturală. În 2007, când o ziaristă de la revista Marie Claire a întrebat-o pe Kidman care este secretul unui chip atât de adolescentin, încât gurul chirurgiei plastice, Martin Braun, ar fi jurat că vedeta este o fană a botoxului, Kidman a răspuns categoric: „Sinceră să fiu, sunt complet naturală. Nu am modificat nimic la chipul meu. Pur şi simplu, port ochelari de soare, nu fumez şi am grijă de mine“.

Botox... ocazional

Colega sa de breaslă, Jennifer Aniston, intervievată pe aceeaşi temă, a recunoscut că a încercat un tratament cu botox, dar că nu va repeta această experienţă, deoarece rezultatul nu a fost confortabil.
„Am încercat botox o dată şi nu a fost bun pentru mine. Simţeam că apasă o greutate pe capul meu“. În plus, vedeta afirmă că ar putea recunoaşte alte femei care au făcut aceste injecţii, deoarece toate seamănă. De altfel, acest lucru a convins-o să îmbătrânească natural. E ca şi cum un candidat cotat iniţial cu şanse minime câştigă alegerile, iar apoi nimeni nu recunoaşte că l-a votat. Cu excepţia Madonnei, care, atunci când a fost întrebată, a recunoscut că nu exclude posibilitatea unui mic „ajutor“, vedetele se luptă cu timpul cu aceeaşi tenacitate cu care neagă că le este frică de bătrâneţe. Kylie Minogue, care pare să întinerească odată cu înaintarea în vârstă, a mărturisit că în trecut a recurs la tratamentele cu botox pentru eliminarea ridurilor faciale, dar că acum preferă să aibă o înfăţişare cât mai naturală. La rândul său, solista Geri Halliwell a descoperit că este incompatibilă cu acest tip de „artificii“:
„Am făcut o mică intervenţie la frunte, însă m-au apucat imediat durerile de cap“. Nici Courteney Cox nu face opinie separată, declarând că s-a simţit ruşinată după ce a cedat tentaţiei şi jură că nu se va mai lăsa niciodată ispitită.

Statistica infirmă

Din păcate, statisticile publicate de cotidianul The Guardian infirmă această respingere clară a intervenţiilor estetice. Din câte se pare, între 1997 şi 2007, chirurgia estetică din Statele Unite a cunoscut o creştere cu 114 la sută, în timp ce intervenţiile nonchirurgicale au avut parte de o creştere cu 754 la sută. Marea Britanie conduce clasamentul intervenţiilor, cu 55.000 de injecţii cu botox pe an. Este suficient să privim agenda doctorului Jean Louis Sebagh, cunoscut drept „Regele Botoxului“, ca să înţelegem portretul-robot al pacientelor. Un tratament pe bază de acid hialuronic, substanţa utilizată pentru a corecta ridurile şi a mări buzele, trebuie efectuat cu regularitate, presupunând săptămâni de administrare şi ani pentru întreţinere. Costurile s-ar ridica la 2.200 de euro la interval de şase luni, cheltuieli pe care muritoarele de rând nu şi le-ar putea permite.