Săracii miliardari

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Bogaţii care au acumulat averi uriaşe de-a lungul timpului au avut parte, în cele mai multe cazuri, de o copilărie cu robleme. Cel puţin aşa reiese din clasamentul miliardarilor, dat publicităţii anual de revista Forbes.

În timpul documentării pentru întocmirea clasamentului cu cei mai bogaţi oameni din lume, redactorii revistei Forbes au constatat cu stupoare un detaliu important. Două treimi dintre cei 946 de miliardari în viaţă au avut o copilărie mai degrabă sărăcăcioasă, în multe dintre cazuri chiar dramatică. Un exemplu elocvent este cel al scriitoarei britanice J. K. Rowling, „mămica“ spirituală a lui Harry Potter, al cărei cont în bancă a depăşit de mult un miliard de euro. În urmă nu cu mulţi ani, Rowling era doar o mamă singură şi şomeră, care locuia într-un apartament friguros, iar hrana sa era compusă din cafea şi cornuri. Astăzi, este nu doar cea mai bogată scriitoare din lume, ci şi cea mai generoasă, donând peste 50 de milioane de lire sterline organizaţiilor Comic Relief Fund şi International Fund for Children and Young People in Crisis. Şi mai dramatică este povestea lui Oprah Winfrey. Regina televiziunii americane, a cărei avere depăşeşte un miliard şi jumătate de euro, este considerată cea mai bogată prezentatoare de culoare din istorie şi este singura femeie de origine afro-americană care este prezentă în clasamentul Forbes. Născută în Mississippi ca fiică a unei adolescente de 14 ani, Winfrey a copilărit în cea mai cruntă sărăcie în casa bunicii sale. După ce s-a mutat într-un cartier de locuinţe sociale din Milwaukee, pentru a locui alături de mama sa, începând cu vârsta de nouă ani, ea a fost violată în mod repetat de rude şi de prieteni de familie. La 14 ani, a fugit de acasă şi a început să trăiască pe străzi. În urma unei relaţii, a adus pe lume un copil, care a murit însă la câteva ore după naştere. După ce s-a mutat împreună cu tatăl său, un miner din Nashville, Winfrey a început să aibă o viaţă normală.

Copii fără copilărie

Întâmplări nefericite au marcat şi copilăria miliardarilor americani Steve Jobs şi Larry Ellison, ambii daţi spre adopţie de mamele lor naturale, mult prea tinere şi necăsătorite. La doar o săptămână după naştere, Jobs a fost adoptat de soţii Paul şi Clara Jobs din Mountain View, în timp ce Ellison, pe când avea doar nouă luni, a fost dat soţilor Lillian şi Louis Ellison, două rude îndepărtate ale mamei sale naturale, Frances Spellman, care avea doar 19 ani. Ambii au influenţat în mod hotărâtor industria digitală, şi nu numai. În colaborare cu Steve Wozniak, Jobs a lansat primul computer personal din istorie şi a fondat Apple Computer. Ellison a fondat în 1977 Oracle Corporation, primul producător de database software din lume, el plecând la drum cu 2.000 de euro, pe care îi luase cu împrumut.

Fără carte, da’ cu parte

Cei mai bogaţi 20 de oameni ai lumii sunt în majoritate „dropout“, altfel spus, elevi exmatriculaţi de la şcoală sau universitate. Este cazul lui Bill Gates şi al lui Paul Allen, cofondatori ai colosului informatic Microsoft, Sheldon Adelson, fondatorul companiei Comdex şi proprietarul multor cazinouri a căror avere se ridică la 29 de miliarde de dolari. Din lista miliardarilor „fără carte“ face parte şi Li
Kashing, care cu cele 23 de miliarde de dolari ale sale este considerat cel mai bogat om din Asia. La început, miliardarul vindea flori de plastic pe străzile din Hong-Kong. Astăzi, el este proprietarul companiei. La aceeaşi categorie pot fi încadraţi şi Amancio Ortega, omul de afaceri spaniol cu 24 de miliarde de dolari în cont, dar şi rusul Roman Abramovich. De multe ori, debutul dificil al miliardarilor lasă urme şi după decenii bune. Este suficient să amintim de cazul lui Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea şi cel mai bogat om din Europa, care urmează un stil de viaţă auster. Dislexic, cu un trecut de alcoolic, suspectat de simpatii naziste, Kamprad este uneori zgârcit până la limita ridicolului. Din câte se spune, pentru a face economii, el serveşte masa la cantina companiei şi le cere angajaţilor să ia notiţe pe ambele părţi ale unei coli de hârtie, şi asta în ciuda faptului că are peste 30 de miliarde de euro.