Sibiu, oraşul medieval de la poarta munţilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Sibiul, Capitala Culturală Europeană din 2007, emană un parfum de epoci apuse şi are un accent de modernitate, care îndeamnă vizitatorul să-l exploreze.

România are multe locuri frumoase care merită explorate, printre ele şi Sibiul. Situat în sudul Transilvaniei, oraşul medieval străjuieşte la poalele Munţilor Făgăraş de mai bine de nouă secole, ca un paznic la porţile acestei provincii legendare. Odată ce ai păşit pe aceste meleaguri, te învăluieşte un aer medieval creat de arhitectura caselor de piatră cu acoperişuri de ţiglă, perfect aliniate de-a lungul străzilor şi cu grădini în spate. Este o tradiţie asociată Europei Centrale, total diferită de ceea ce se găseşte în restul României.

 

Prima atestare, la 1191

 

Prima atestare istorică a aşezării este un document scris în 1191 de Papa Celestin III. Sibiul era cunoscut în vechime sub numele de Hermannsdorf, apoi, după ce a obţinut rangul de civitas (oraş), în 1366, s-a numit Hermannstadt. În 1919, la un an după ce Transilvania s-a întors la patria-mamă, a primit numele de Sibiu. Oraşul care a rezistat unui asediu condus de sultanul Murad II, în 1438, se poate lăuda cu primul spital din România, prima şcoală atestată documentar, primul muzeu, prima farmacie şi prima fabrică de hârtie. Prima carte în limba română a fost tipărită la Sibiu şi tot aici au avut loc primele experimente cu rachete din lume.

 

Cel mai mare muzeu în aer liber din Europa

 

Oraşul ascunde multe frumuseţi, singura posibilitate de a le descoperi fiind să porneşti într-o călătorie de explorare. Un punct de pornire bun ar fi Complexul Muzeal Naţional Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Deschis în 1967, acest muzeu etnografic se întinde pe 96 de hectare şi încântă vizitatorii cu cele 340 de clădiri, printre care mori de apă şi vânt, prese imense de vin, fructe şi ulei, fierării şi alte structuri reprezentând stiluri arhitecturale din întreaga ţară. În complex mai sunt Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Saxonă „Emil Sigerus“ şi Muzeul de Etnografie Mondială „Franz Binder“.

Luând tramvaiul - al doilea construit în Europa - către Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică de 18 sate, ajungi la cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din Europa.

Muzeul Bruckental, primul de acest gen din România şi al doilea din Europa, prezintă colecţiile de artă şi biblioteca lui Samuel von Bruckental, fost guvernator al Transilvaniei, printre care picturi semnate de Rubens, Botticelli, Jan van Dyck şi Tizian.

Mai poţi vizita Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, Muzeul Naturii, Muzeul Locomotivelor cu Aburi, un singur card deschizând uşile tuturor.

 

Vestigii medievale

 

Cetatea Sibiului are două niveluri: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice, şi Oraşul de Jos, legate prin Pasajul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea.

Piaţa Mare este centrul istoric al Sibiului şi a fost menţionată pentru prima dată în 1411, când era piaţă de porumb. Ca majoritatea pieţelor centrale din oraşele medievale, este locul unde aveau loc întâlnirile publice, dar şi execuţiile.

Piaţa Mică este înconjurată de clădiri medievale bine conservate, majoritatea locuinţe şi ateliere ale meşteşugarilor. Dintre zidurile şi turnurile de apărare ale fortăreţei medievale, unele există şi în prezent: Turnul Sfatului, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Tâmplarilor, construite în secolul al XV-lea, Turnul Gros, ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea, Bastionul Haller, construit în 1552, Turnul circular al Pulberăriei şi Turnul Pielarilor.

Pentru cei care vor să se bucure de distracţiile oferite de Sibiu, la doar 35 km distanţă se află Păltinişul, cea mai veche staţiune montană românească, situată la cea mai mare altitudine (1.440 m). Construită în 1894, aceasta are patru hoteluri, şase cabane şi 17 vile pentru turişti, numeroase restaurante, baruri şi magazine.

 

Cultură şi economie înfloritoare

 

Sibiul a fost unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania medievală, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, în prezent fiind unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România.

În 2007, marcând aderarea României la UE, Sibiul a devenit cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, ca urmare a nominalizării sale de către Consiliul Miniştrilor Culturii din UE în 2004.