Învăţaţi să spuneţi „nu“

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Nu este deloc uşor să spunem „nu“ propriului şef, copiilor sau vecinei. Nu puţine sunt ocaziile în care răspundem „da“, în timp ce gândim exact contrariul. Iată câteva sfaturi pentru a învăţa să daţi un răspuns negativ.

Există într-adevăr situaţii în care un răspuns negativ nu îşi are locul. Spre exemplu, dacă o colegă vă cere să o ajutaţi la un anumit lucru pentru că în acel moment are o problemă personală importantă, cel mai bine este să îi oferiţi sprijinul. Nu se ştie niciodată când veţi fi dumneavoastră cea care aveţi nevoie de ajutor la serviciu. Dacă, în schimb, unul dintre colegi vă cere să-i împrumutaţi o anumită sumă de bani, iar dumneavoastră sunteţi strâmtorată la capitolul buget, nu trebuie să vă sfiiţi să-i spuneţi că nu-l puteţi ajuta. Analizaţi fiecare dintre cererile care vă sunt adresate şi acţionaţi aşa cum consideraţi dumneavoastră că este bine, fără a porni de la premisa că oricărei rugăminţi trebuie să-i răspundeţi în mod afirmativ.

Adesea se poate întâmpla să vă simţiţi prinsă într-o adevărată capcană şi să acceptaţi o invitaţie sau o sarcină suplimentară de serviciu deoarece sunteţi pusă în faţa faptului împlinit. Nu trebuie însă să oferiţi de fiecare dată un răspuns imediat. Cereţi câteva minute de gândire înainte de a da un răspuns.

Dacă vi se adresează o întrebare sau vi se cere ceva, aceasta nu înseamnă automat că un răspuns afirmativ este de la sine înţeles. Aveţi tot dreptul să refuzaţi indiferent dacă este vorba despre colegul de serviciu, despre vecina dumneavoastră sau despre membrii familiei. Acest lucru nu va face din dumneavoastră un monstru. Dacă, spre exemplu, primiţi din partea părinţilor dumneavoastră o invitaţie la cină şi nu vreţi să vă duceţi, nu trebuie să vă sfiiţi să le spuneţi că nu puteţi merge în seara respectivă şi că este mai bine să o lăsaţi pe altădată. Aceştia vor fi cu siguranţă capabili să înţeleagă că nu puteţi fi mereu la dispoziţia lor şi că aveţi la rândul dumneavoastră propriile îndatoriri.

Antrenaţi-vă să daţi un răspuns negativ. Pregătiţi o serie de răspunsuri standard, pe care să le daţi atunci când doriţi să refuzaţi o cerere: „Îmi pare foarte rău, dar chiar nu pot“; „Din păcate, nu este posibil“; „Îmi pare rău, dar nu te pot ajuta“. Acestea sunt doar câteva exemple prin care puteţi spune „nu“. Repetaţi-le în gând şi astfel, când va fi momentul, veţi fi pregătită să le daţi. Odată ce sunteţi pusă în faţa unei situaţii pe care nu o acceptaţi sau nu o doriţi, nu ezitaţi să vă afirmaţi propriul punct de vedere. Repetaţi-vă mereu în sinea dumneavoastră că aveţi dreptul să vă exprimaţi propriile opinii, că nu sunteţi obligată să vă sacrificaţi doar pentru a face plăcere altora şi că nu trebuie să fiţi mereu la dispoziţia celor din jur.

Folosiţi-vă de tact atunci când daţi un răspuns negativ interlocutorului dumneavoastră. Evitaţi să folosiţi cuvinte urâte şi să vă revoltaţi atunci când prietena dumneavoastră vă cere o favoare. Spuneţi-i că vă pare rău, dar nu o puteţi ajuta. Un răspuns amabil şi diplomat va fi mult mai uşor de acceptat.

În cazul în care nu vă puteţi ajuta prietena, propuneţi o alternativă cererii pe care aceasta v-a formulat-o. Spre exemplu, dacă v-a rugat să staţi cu fiica ei în weekend şi dumneavoastră nu puteţi, spuneţi-i că veţi putea face acest lucru săptămâna viitoare, când veţi fi liberă. Ea va aprecia cu siguranţă bunăvoinţa.