Civilizaţia internet - în boxa acuzaţilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Oamenii de ştiinţă americani sunt extrem de îngrijoraţi de efectele pe care internetul le are asupra minţii umane şi a mecanismelor acesteia.

Mai proşti cu Google?

Carr a abordat, din câte se pare, o problemă care frământă multă lume, pentru că articolul său, cu un titlu destul de şocant - „Is Google making us Stoopid?“ („Ne face Google să fim proşti?“) - şi care a fost ales să deschidă această ediţie a revistei, a întrunit mai multe aprecieri. „E adevărat, la cât suntem de cufundaţi în acest «multitasking mental», în momentul în care ne aşezăm să citim câteva pagini dintr-un document sau o carte, ne simţim inconfortabil după doar câteva paragrafe. Dăm pagina şi suntem deja pregătiţi pentru un link“, a spus intelectualul britanic Andrew Sullivan, şi el colaborator la Atlantic.

Laureatul premiului Pulitzer Leonard Pitts împărtăşeşte punctul de vedere al colegilor săi. „Am citit articolul din Atlantic şi am descoperit că nu sunt singurul care şi-a pierdut obiceiul de a citi. Am ajuns să pot «digera» lectura doar în mici cantităţi. Daţi-mi un text de mai multe pagini şi sunt imediat cuprins de o dorinţă de necontrolat de a-mi verifica mailul, însă într-un mod superficial. Cu toate acestea, mă uit mai puţin la televizor şi sunt mai puţin ocupat decât acum zece ani. Acum câteva zile, mi-au cerut să fac recenzia la o carte. Aveam foarte puţin timp la dispoziţie să o citesc. A fost o tortură pentru mine. Mi-am impus să stau mai multe ore într-un scaun foarte incomod. Am reuşit, însă la sfârşit aveam o senzaţie de gol, mă simţeam parcă vinovat că m-am detaşat pentru atâta timp de lume“, a spus Pitts.

Manipulare tehnologică

Carr nu este nicidecum un visător sau vreun duşman al progresului şi al tehnologiei. El este un specialist în comunicare, care scrie cărţi despre civilizaţia digitală şi, în plus, este un „blogger“ activ. Conştient că abordează un subiect tabu, Carr a optat pentru un ton reflexiv, mărturisindu-şi dubiile, discuţiile cu persoanele care au parte de aceleaşi probleme. „Sunt doar senzaţii, nu pretind că este vorba de un adevăr ştiinţific. De altfel, în secolul XV, Gutenberg a fost acuzat de cei care credeau că tiparul va avea un impact dezastruos asupra structurii sociale. Aşadar, ar fi mai bine să fiţi sceptici în legătură cu scepticismul meu“, a menţionat Carr.

Adevărul este că senzaţia că civilizaţia digitală are efecte colaterale nedorite şi dificil de monitorizat, mai ales pe plan cultural, începe să fie din ce în ce mai răspândită.

Specialistul american face o paralelă între impactul „taylorismului“ - teorie care fundamentează un sistem de organizare a muncii, în cadrul căruia normele se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament, ducând la creşterea intensităţii muncii şi a remunerării, cu ceea ce se întâmplă astăzi în lumea digitală dominată de Google. De altfel, Carr nu este primul şi nu va fi nici ultimul care a abordat această temă. Colosul Google este de mult acuzat din cauza „pretenţiei“ de a organiza „toată conştiinţa lumii“ şi din cauza capacităţii unui motor de căutare care reuşeşte să memoreze toate răspunsurile date în cei zece ani de existenţă.

Colosul informatic promite că va folosi aceste date doar pentru a îmbunătăţi serviciul oferit utilizatorilor, însă realitatea este că, în imaginarul colectiv, Google a devenit un fel „Big Brother“.