Kipasso, pictorul somnambul

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Infirmier ziua, artist somnambul în timpul nopţii. Aceasta este incredibila poveste a galezului Lee Hadwin, supranumit Kipasso, capabil să creeze adevărate opere de artă, de care însă nu îşi aminteşte dimineaţa, când se trezeşte.

Folosindu-se de un creion şi hârtie, Lee Hadwin reuşeşte să creeze adevărate capodopere. Galezul însuşi a rămas suprins de uimitorul său talent, mai ales din cauza faptului că în timpul zilei nu arată nici cel mai mic interes pentru artă. „Este o senzaţie extraordinară să mă trezesc dimineaţa şi să mă pomenesc înconjurat de zeci de desene de care nu îmi amintesc nimic şi deseori sunt şocat de ceea ce am făcut. Însă, mai ciudat e că, dacă încerc să pun mâna pe un creion când sunt treaz, nu pot să fac nici o banală linie, nu am pic de talent pentru astfel de lucruri. Mi se pare că am devenit o ciudăţenie medicală, însă pur şi simplu nu pot să îmi dau seama de unde am acest talent. E ca şi cum o parte din creierul meu se trezeşte la viaţă atunci când eu dorm“, a povestit Kipasso.

 

Subiect de documentar

 

Hadwin a devenit acum subiectul unui documentar de televiziune, în care vor fi prezentate diferite materiale filmate în care galezul este surprins în timp ce îşi pictează capodoperele în somn. În opinia specialiştilor de la Edinburgh Sleep Centre, cunoscut pentru tratarea persoanelor cu probleme legate de somn, Haldwin este „un caz unic“. Unicitatea galezului i-a adus acestuia şi un cont frumuşel în bancă. După o expoziţie organizată în Ţara Galilor anul trecut, când tablourile lui Kipasso au fost vândute cu 6.500 de euro, cele mai mari galerii de artă din Marea Britanie se întrec în oferte pentru a-i achiziţiona lucrările. Cum era normal, povestea pictorului somnambul a trezit şi multe suspiciuni, iar scepticii convinşi că este vorba doar de o păcăleală genială sunt destul de numeroşi. În ceea ce-l priveşte, Hadwin jură că este de bună-credinţă şi a mărturisit că a început să sufere de somnambulism la patru ani, însă părinţii au crezut că este vorba de o fază normală din copilărie. După ce a împlinit zece ani, şi-a făcut simţit geniul artistic nocturn pe pereţii din dormitor, iar o dată pe cei ai bucătăriei unui prieten. A doua zi dimineaţa, la micul dejun, când a descoperit „creaţiile“, Hadwin s-a simţit extrem de jenat faţă de prietenul său şi de familia acestuia. Din acel moment însă, activitatea sa nocturnă s-a intensificat şi orice suprafaţă îi cădea în mână devenea martoră a talentului său. De aici şi decizia de a-şi lăsa „uneltele“ profesionale, mai precis albumul de desen şi creioanele, prin casă, mai ales undeva sub o scară, locul său preferat pentru a crea.