Sorin Drăniceanu, Zaccaria de la Liric

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Şi-a început incursiunea în lumea muzicii ca solist într-o formaţie folk, pentru ca apoi paşii să-i fie conduşi spre operă şi operetă. Astăzi face un rol de zile mari în distribuţia spectacolului „Nabucco“ pe toate scenele din ţară şi din străinătate.

 

L-am redescoperit pe Sorin Drăniceanu în rolul Zaccaria din „Nabucco“, un spectacol ce a fost repus în scena Teatrului Liric din Craiova după o pauză îndelungată. Un rol complex de bas care îi pune în evidenţă cel mai bine calităţile vocale, de altfel, unul „care mi-a adus multe satisfacţii de-a lungul vremii, din 1995, când am debutat cu acest spectacol, care a fost jucat pe cele mai importante scene din ţară, Bucureşti, Cluj, Timişoara, sau din Italia, Olanda, Germania“, după cum menţiona Sorin Drăniceanu.

O poveste de viaţă

Şi totuşi, solistul de astăzi al Teatrului Liric craiovean a avut drum lung de parcurs. Talentul său a atras atenţia dintotdeauna. Pe drumul de la grădiniţă spre casă, un prichindel cânta de zor, spre amuzamentul, dar şi spre încântarea trecătorilor, şlagărul vremii - „Trecea fanfara militară“. Anii au trecut, iar părinţii copilului, ajuns în clasa întâi, au hotărât să-l înscrie la Liceul de muzică, la clasa de vioară. „Am avut neşansa de a avea un dascăl exigent, care n-a reuşit să mă facă să mă îndrăgostesc de acest instrument, astfel că am fost transferat în scurt timp la Liceul «Nicolae Bălcescu». M-am rupt de muzică până în anii de liceu, când împreună cu un coleg am constituit o formaţie de muzică folk, la care au aderat şi prieteni din Filarmonică, dar şi un profesor al Liceului de Muzică. Iar cu această trupă am participat la diferite festivaluri-concurs ale vremii. Aşa s-a ivit şansa să fiu audiat de maestrul Constantin Ungureanu, care, după un concert, a venit la cabine şi m-a întrebat dacă vreau să intru în corul Teatrului Liric. Eram în ultimul an de liceu, iar ai mei îmi recomandau Facultatea de Horticultură, ceea ce nu era nicidecum pe placul meu, aşa că am trecut peste cuvântul lor şi am dat examen pentru corul teatrului. Am fost admis“, a povestit Sorin Drăniceanu. A urmat o perioadă în care tânărul a început să-şi cultive vocea, căci „meseria noastră presupune studiu, cunoaştere“.

În 1987-1988, Sorin Drăniceanu a înlocuit corul Teatrului Liric craiovean cu cel al Ansamblului „Doina“ al armatei, timp în care a lucrat cu dirijorul şi compozitorul Sergiu Eremia, pentru ca apoi să revină la Craiova, la aceeaşi instituţie, unde se organiza concurs pentru postul de solist. „Primul meu maestru, Constantin Ungureanu, mi-a sugerat să las Bucureştiul şi să revin la Craiova, să dau concurs pentru postul de solist. I-am urmat sfatul. La acea vreme se monta opera «Trubadurul», iar eu mi-am ales pentru a doua fază a concursului rolul Ferrando din această operă. Marius Cioroianu, care semna regia spectacolului şi îl interpreta şi pe Ferrando, m-a auzit şi probabil că i-am plăcut, căci în ziua repetiţiei generale, când a anunţat distribuţia, mi-a încredinţat acest rol“, a precizat Sorin Drăniceanu.

Primul mare spectacol important a născut şi primele cronici. Claudiu Moldovan scria: „Revelaţia acestui spectacol a fost tânărul bas craiovean Sorin Drăniceanu“. Au urmat ani grei de muncă, dar şi de satisfacţii, rolurile au curs, atât în spectacole de operă şi operetă, cât şi în reprezentaţii pentru copii, care s-au constituit într-o „adevărată şcoală de teatru, de scenă“, cu mari regizori români, Migry Avram Nicolau, George Zaharescu, A.I. Arbore, dar şi colaborări cu Opera Naţională din Bucureşti, Galaţi, Cluj, Constanţa şi opere din afara ţării. Sorin Drăniceanu nu avea cum să lipsească din distribuţia marilor reprezentaţii ale Craiovei, ale ţării, ale lumii. Fie că este vorba de „Carmen“, „Turandot“, „Bărbierul din Sevilla“, „Aida“, „Traviata“, „Falstaff“, „Tosca“ şi multe altele, vocea sa a încântat şi va încânta inimile melomanilor de pretutindeni.