În formă după Paşte

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Calvarul a reînceput. Masa de Paşte ne-a umplut din nou stomacul, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns Crăciunul, Anul Nou sau chefurile de Sfântul Ion. Însă de data aceasta a început numărătoarea inversă, ţinând cont de apropierea verii şi a probei costumului de baie.
Nutriţioniştii italieni şi-au propus să pună capăt tuturor miturilor alimentare, care par să ne obsedeze pe cei mai mulţi dintre noi atunci când ne aşezăm la masă. De exemplu, sunt numeroşi cei care au eliminat ouăle şi carbohidraţii din propria alimentaţie, beau exact opt pahare de apă pe zi sau la micul dejun servesc doar o cafea sau un cappuccino pentru a evita să acumuleze kilograme în plus. Astfel, Michele Carruba, unul dintre cei mai cunoscuţi nutriţionişti din Peninsulă, îi critică dur pe cei care cred că pentru a rămâne în formă tot ce trebuie să facă este să elimine carbohidraţii din alimentaţie. Nu de aceeaşi părere este Carruba, care consideră aceste substanţe ca fiind fundamentale pentru o alimentaţie sănătoasă. De aceea, eliminarea carbohidraţilor ar fi fără îndoială o eroare, pentru că rolul lor este acela de a ne ajuta să trăim acea senzaţie de saţietate, atât de necesară. La fel de mult se înşală şi adepţii micului dejun „sărăcăcios“ sau chiar absent.
„Este greşit să credem că dimineaţa este suficient să bem o cafea sau un cappuccino. La trezire, este important să serviţi un mic dejun copios, bogat în lapte, fructe şi carbohidraţi. Contrar a ceea ce se crede, un mic dejun bogat, pe lângă faptul că ne conferă multă energie, ne şi ajută să ne menţinem în formă, pentru că astfel la prânz nu vom fi aşa de înfometaţi şi nu vom exagera la masă“, spune specialistul italian. Ceva dubii există şi în legătură cu cele opt pahare de apă ce trebuie consumate în fiecare zi. Ar fi mai bine să consumaţi cel puţin un litru şi jumătate de lichide, fără a număra paharele, mai ales că s-ar putea ca, în funcţie de capacitatea paharului, cantitatea să varieze.

Nici o masă fără peşte?

Mare dezamăgire pentru cel care speră să devină un mic Einstein consumând în exces peşte. Fără îndoială că peştele rămâne şi în continuare o mană cerească pentru sănătate, însă nu s-a dovedit încă ştiinţific că ar mări coeficientul de inteligenţă în mod considerabil. S-a dovedit însă că peştele ajută la protejarea arterelor şi a inimii, „reducând riscul cardiovascular“, ajută „la prevenirea unor maladii care pot apărea o dată cu trecerea anilor, cum ar fi Alzheimer, Parkinson sau demenţa senilă“.
Printre multele „legende“ alimentare, există unele care chiar sunt reale. De exemplu, s-a dovedit ştiinţific că un pahar de vin este de bun augur pentru inimă. Important e însă să nu exageraţi cu paharele de vin. Dacă există o regulă care la masă este întotdeauna valabilă, aceasta este cu siguranţă cea a moderaţiei, secondată cu brio de principiul varietăţii alimentelor. „Secretul unei bune alimentaţii constă în echilibru. Evitaţi excesele. În plus, variaţi pe cât posibil alimentele pe care le puneţi pe masă“, a concluzionat  Carruba.