Podul lui Dumnezeu, în pericol

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Graniţa dintre Gorj şi Mehedinţi este marcată de o creaţie neobişnuită. O lespede mare de calcar, prăbuşită peste două puncte de susţinere, a format acolo un pod unic în lume.

Legenda locului este înfiorătoare. Se spune că mai multe maşini au rămas fără frâne pe pod şi s-au prăbuşit. Paradoxal, chiar dacă maşinile au devenit mormane de fier, nu au fost înregistrate victime. În prezent, lespedea care formează Podul lui Dumnezeu este în pericol. Din cauza ploilor, dar şi a indiferenţei autorităţilor, această creaţie naturală ar putea fi înghiţită de pământ. Prefectul de Mehedinţi, Sevastian Bâzoi, a făcut un apel către Guvernul României să aloce fonduri, dar şi să trimită specialişti pentru găsirea unor soluţii în scopul conservării acestui monument unic în lume.

„De câteva zile, Podul lui Dumnezeu a început să se mişte şi să crape, existând pericolul prăbuşirii“, a spus prefectul. Podul are o arcadă de piatră groasă de patru metri şi înaltă de 22, o lungime de 30 de metri şi o lăţime de 13. Mai există astfel de poduri naturale în lume, dar cel din România e singurul circulat, chiar şi de maşini de mare tonaj.

Pârâul blestemat

La 200 de metri de pod, pe o culme din comuna Ponoarele se construieşte o biserică, pentru a putea ridica un blestem al călugărului Nicodim. Se spune că, în anul 1370, călugărul Nicodim era în căutarea cascadei care i s-a arătat în vis, deasupra căreia trebuia să construiască o mănăstire. S-a oprit la Ponoarele, în locul de unde izvorăşte acest pârâu, dar două familii înstărite i-au pus în desagă o găină, după care l-au acuzat de furt.

Când s-a dovedit că avea o găină în desagă, s-a ruşinat şi a plecat să ridice celebra mănăstire de la Tismana, alt obiectiv turistic celebru în zonă. Sfântul Nicodim nu a plecat însă înainte de a blestema apa de la Ponoarele: să se zbuciume, să nu aibă peşti şi să o înghită pământul. Imprecaţia s-a adeverit întrucât pe cursul ei s-au construit opt mori (zbucium), în ea nu trăieşte nici o vietate, iar la un moment dat apa intră într-o peşteră, dând impresia că e înghiţită de pământ.

Geoparcul Platoul Mehedinţi, unic în lume

„Geoparcul Platoul Mehedinţi“ este situat în sud-vestul României, la nord de Drobeta Turnu Severin, şi se întinde pe o suprafaţă de 106.000 de hectare. Climatul temperat-continental şi relieful variat au creat condiţii pentru numeroase specii de plante şi animale. În zonă au apărut formaţiuni geologice şi speologice, protejate în cele 17 rezervaţii naturale. Aici, în afară de Podul lui Dumnezeu, demne de remarcat sunt dolinele din vestul localităţilor Balta şi Marga. Apele au săpat numeroase peşteri, cum ar fi Topolniţa, Epuran, Bulba şi Izverna. Sunt vestite cele 20 de hectare de liliac de la Izverna, Nadanova şi Ponoarele. Aici, în fiecare an, la începutul lunii mai, se organizează „Sărbătoarea liliacului“. „Vreau să punem bazele unui proiect, care să conserve această zonă. Aştept şi implicarea altor factori de decizie care pot să sprijine Mehedinţiul pentru a salva aceastmonument al naturii“, a adăugat prefectul Sevastian Bâzoi.