Podul cu istorie ÅŸi lacrimi

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Podul InstituÅ£iei Prefectului Gorj, intrat recent în renovare, ascunde mărturii de istorie recentă, dar ÅŸi însemne vechi, de peste o sută de ani, precum ÅŸi lacrimile soldaÅ£ilor cantonaÅ£i la Târgu Jiu, încrustate în lemn.

GORJ. Amintiri, dar ÅŸi mărturii dureroase despre vremurile cenuÅŸii ale celor Două Războaie Mondiale, asta ascunde podul InstituÅ£iei Prefectului Gorj. Dincolo de uÅŸa de la etajul al doilea al prefecturii se află altă lume, care, pe alocuri, pare să fi încremenit, fără să mai fie afectată de trecerea timpului. La pod se ajunge pe o scară în spirală, construită din metal. Aceasta a înlocuit vechea scară din lemn, care nu a mai rezistat trecerii timpului. Un spaÅ£iu de dimensiuni generoase se deschide odată cu intrarea în podul propriu-zis. În acest loc a lucrat cândva personalul tehnic, însă de zeci de ani camerele nu au mai fost folosite. Pe altă scară din lemn se poate ajunge la alt nivel, mai aproape de acoperiÅŸ ÅŸi de locul unde se află ceasul, iar mai sus turla, folosită ca punct de observaÅ£ie. Pe unul din hornurile de la vechiul sistem de încălzire se distinge foarte clar numele trupei Iron Maiden, iar pe alt perete o precizare în limba engleză: „Only the good die young“, în traducere „Doar cei buni mor tineri“. Nimeni nu ÅŸtie cine, când ÅŸi în ce condiÅ£ii ÅŸi-a lăsat „impresiile“ în acest loc. Cert este că sentinÅ£a „Doar cei buni mor tineri“ începi să o înÅ£elegi abia după ce descoperi mărturiile soldaÅ£ilor români lăsate pe grinzi, în primul ÅŸi cel de al doilea război mondial.

 

Durere scrijelită cu creionul

 

În turla prefecturii, locul cel mai înalt al clădirii, se află o cameră mică ce a funcÅ£ionat de-a lungul timpului ca punct de observaÅ£ie. Fiecare perete din lemn al încăperii are o uşă care duce spre un balconul mic, construit de jur împrejurul turlei. În partea superioară, fiecare uşă prezintă ochiuri de geam prin care abia se poate întrezări oraÅŸul. Aici au tremurat de spaimă ÅŸi poate de frig soldaÅ£ii puÅŸi să vegheze în timpul conflictelor armate. Gândurile care i-au măcinat ÅŸi trăirile acelor clipe cumplite pot fi rememorate din frazele rămase pe uÅŸile din lemn: „Tristă este floarea care creÅŸte printre spini, dar mai tristă este viaÅ£a printre străini, N. Mărgulescu 1941“, „În Noaptea de 1 Februare, la ora 3 ÅŸi 40, s-au cutremurat pământurile, fiind în post, sus la Primăria Târgu Jiu. Scris de mine Ioan N. Mărgulescu, Ursăţăi, 1 febr. 1944“, „Suvenire, Dacă cineva te-ntreabă ce e viaÅ£a pe pământ, dragă, să-i spui că ea e suferinţă ce te duce la mormânt. Scris de mine, 18 Decemvrie 1945“, numele autorului s-a ÅŸters de sub aceste rânduri, ce pot fi citite pe marginea uÅŸii din partea de nord. Din fericire, aceasta nu va fi înlocuită de restauratori: „Sunt niÅŸte mărturii tulburătoare care vorbesc despre ceea ce s-a întâmplat în acele timpuri. Este ca ÅŸi cum te-ai întoarce în trecut. UÅŸile vor fi păstrate de cei care execută reparaÅ£iile, urmând să fie înlocuit doar lemnul exterior la acoperiÅŸ, pe unde va fi aplicată tabla“, a declarat Dorel Mergea, administratorul clădirii Prefecturii Gorj.

 

Aceeaşi măsură, vremuri diferite

 

Camera unde se află ceasul poartă încrustate, de asemenea, în lemnul grinzilor amintirile celor care, întâmplător sau nu, au trecut prin locul respectiv. Nume cu rezonanţă germană, ani, semnături, date, care alături de acele ceasului, măsoară timpul din 1904 ÅŸi până în prezent. În anul 1904, ceasul a fost instalat pe faÅ£ada Primăriei oraÅŸului Târgu Jiu. De atunci, orologiul a fost reparat de mai multe ori. Pe uÅŸa de la camera ceasului sunt trecute numele ceasornicarilor care au fost chemaÅ£i să îl repună în funcÅ£iune: „N. Mohnblatt, bijutier, reparat 1912“, „Reparat la 13 august 1916, de Nicu Popescu, Ceasornicar, Târgu Jiu“, „Johan Mayer, 1934“ sau „Gh. Drulă, Ceasornicar, 1940“ etc. Singura intervenÅ£ie a lumii moderne la ceasul vechi de peste o sută de ani este un neon amplasat în spatele cadranului, pentru ca, seara, trecătorii să poată să vadă mai uÅŸor cât este ora. Lângă cutia ceasului se află o pentagramă din lemn, despre se spune că ar fi fost aÅŸezată la un moment dat pe faÅ£ada vechii primării a oraÅŸului.

 

Monument istoric

 

Piatra de temelie a clădirii a fost pusă în anul 1898, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Proiectat iniÅ£ial ca sediu pentru Primăria Târgu Jiu, imobilul ÅŸi-a schimbat de-a lungul timpului destinaÅ£ia, în acest loc funcÅ£ionând toate administraÅ£iile judeÅ£ului sau organele de partid ÅŸi de stat din perioada comunistă. În prezent, aici îÅŸi are sediul InstituÅ£ia Prefectului, în continuarea clădirii fiind sediul mai nou al Consiliului JudeÅ£ean Gorj. Aflat pe Lista Monumentelor istorice, Palatul Administrativ a intrat recent într-un amplu proces de restaurare care a început cu acoperiÅŸul ÅŸi podul clădirii.

Piesa de rezistenţă a prefecturii o reprezintă însă Sala de ÅŸedinÅ£e decorată în stil maur, o realizare care a stârnit ÅŸi stârneÅŸte admiraÅ£ia amatorilor sau specialiÅŸtilor în domeniul construcÅ£iilor ÅŸi arhitecturii. Costurile proiectului de restaurare, care mai cuprinde ÅŸi renovarea faÅ£adei, se ridică la peste ÅŸapte miliarde de lei vechi. Lucrările se renovare se vor încheia în anul 2008.