Gorjul, campion la revendicări

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Judeţul Gorj ocupă primul loc din ţară în privinţa numărului de solicitări de retrocedare a terenurilor arabile şi forestiere pe legile fondului funciar.


Judeţul Gorj este campion la numărul de cereri de revendicare a terenurilor agricole şi forestiere. Până în prezent s-au înregistrat 50.742 de cereri. Judeţul Gorj este urmat, la mare distanţă, de Cluj, cu aproape 42.000 de cereri, şi de Bacău, unde s-au înregistrat 40.696 de solicitări.
Cea mai mare parte a cererilor depuse au fost soluţionate, doar în jur de 8.000 de solicitări din cele 50.742 neprimind nici un răspuns. Rezultate foarte bune în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor s-au înregistrat în localităţile Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Ciurperceni şi Băleşti. Comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar din aceste localităţi au soluţionat cele mai multe cereri. Mai mult decât atât, Comisia locală din oraşul Ţicleni a rezolvat toate cele 890 de cereri de revendicare.

Primari amendaţi

Mai multe primării se află pe lista neagră a Prefecturii Gorj, pentru că au soluţionat un număr foarte mic de cereri faţă de câte au fost înregistrate. Astfel, Comisia locală din comuna Brăneşti a soluţionat cele mai puţine cereri, doar 78 din cele 393 câte au fost depuse, iar Comisia de la Bolboşi a rezolvat doar 137 de solicitări din cele 444 înregistrate.
Reprezentanţii Prefecturii Gorj au dat, în ultima perioadă, mai multe sancţiuni primarilor care au avut rezultate slabe în privinţa aplicării legilor fondului funciar. Primarii comunelor Hurezani, Gheorghe Cîrstea, şi Prigoria, Emil Răgman, au fost amendaţi cu 5.000, respectiv 10.000 de lei noi. Primarul comunei Prigoria a fost sancţionat şi pentru că nu a pus în aplicare hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi pentru neînmânarea titlurilor de proprietate eliberate în perioadele 1995-1997 şi 2000-2005. Reprezentanţii Prefecturii Gorj continuă şi în această săptămână controalele la primării. „Aceste primării ne fac probleme deosebite în privinţa soluţionării cererilor. Este un lucru pozitiv faptul că terenurile au fost retrocedate pe vechile amplasamente. Vrem să analizăm toate solicitările până la sfârşitul acestui an. În privinţa eliberării titlurilor de proprietate, judeţul Gorj s-a clasat anul trecut pe locul IV în ţară“, a spus prefectul de Gorj, Ştefan Popescu Bejat.
În luna mai, la nivelul judeţului Gorj au fost emise 450 de titluri de proprietate. Astfel, din cele 117.613 titluri care trebuie emise au fost eliberate, până în prezent, 106.893, reprezentând peste 90% din total.

Caz dificil

Autorităţile judeţene se confruntă cu un caz deosebit de retrocedare a unei suprafeţe mari de pădure. Astfel, mai multor moştenitori ai foştilor proprietari, Georgeta şi Alexandru Chifu, li s-a reconstituit, de către Comisia Judeţeană Gorj, dreptul de proprietate pe vechiul amplasament pentru o suprafaţă de 720 ha de pădure pe Muntele Dumitra, situat în Parcul Naţional din zona Defileului Jiului. Moştenitorii au refuzat însă să intre în posesia pădurii, pentru că aceasta se afla într-o zonă protejată, unde este interzisă exploatarea lemnului. Reprezentantul moştenitorilor a atacat în instanţă hotărârea Comisiei Judeţene, iar instanţa de judecată a decis să li se pună la dispoziţie o suprafaţă de pădure în altă zonă. Comisia Judeţeană a identificat alte suprafeţe de terenuri forestiere, dar şi de această dată moştenitorii au refuzat să intre în posesia lor şi au obţinut din nou în instanţa de judecată anularea hotărârii şi obligaţia împroprietăririi cu alt teren de aceeaşi suprafaţă. Conducerea Prefecturii Gorj spune că nu s-a găsit altă suprafaţă echivalentă, toate fiind revendicate. „Vor să li se dea pădure în zona Tismana sau Novaci, aici fiind cele mai bune suprafeţe, dar nu există terenuri forestiere libere, pentru că sunt revendicate. A venit o comisie de la Ministerul Agriculturii pentru a evalua terenul forestier care trebuie oferit în schimb. Nu există, deocamdată, o rezolvare la această situaţie“, a spus prefectul Ştefan Popescu Bejat. Între timp, moştenitorii au dat în judecată Comisia Judeţeană pentru nepunerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti, solicitând despăgubiri.