Pauză la proteste, liber la hore

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Una caldă, una rece de Ziua Unirii mici la Craiova. Protestatarii prezenÅ£i zilnic în centru au lăsat deoparte timp de două ore strigătele ÅŸi sloganurile ÅŸi au chiuit ca la nuntă la horele care s-au încins în faÅ£a primăriei. După momentele artistice, protestatarii s-au strâns în locul lor obiÅŸnuit ÅŸi ÅŸi-au reluat tiradele împotriva puterii.

În jurul orei nouă dimineaÅ£a, în faÅ£a Primăriei din Craiova tensiunea plutea în aer. Militarii începeau să se alinieze în formaÅ£ie pentru a da onorul. Treptat, revoluÅ£ionarii, protestatarii ÅŸi oficialităţile au umplut piaÅ£eta aÅŸteptând începerea ceremoniilor. ReprezentanÅ£ii autorităţilor ÅŸuÅŸoteau între ei, neÅŸtiind la ce să se aÅŸtepte. ToÅ£i se temeau ca protestatarii să nu se folosească de momentul festiv pentru huiduieli, aÅŸa cum s-a întâmplat în decembrie, sau, mai rău, să nu se îmbrâncească la depunerea coroanelor de flori. În jurul orei zece, cele aproximativ 300 de persoane prezente la eveniment au rămas nemiÅŸcate. Începea festivitatea. ToÅ£i au ascultat cuminÅ£i imnul naÅ£ional ÅŸi slujba religioasă. Au urmat discursurile oficialităţilor. Primul a fost prefectul Nicolae Giugea. I-a tremurat puÅ£in vocea la început, dar a scăpat repede. A vorbit despre istorie ÅŸi însemnătatea zilei de 24 ianuarie. Nu l-a huiduit nimeni. Nici preÅŸedintele Consiliului JudeÅ£ean Dolj, Ion Prioteasa, nu s-a lungit la vorbă. Nu a tensionat situaÅ£ia vorbind despre protestele din stradă, ci a abordat aceeaÅŸi perspectivă istorică, neutră. Un discurs care se dorea plin de patos naÅ£ional ÅŸi de îndemn la pace socială l-a avut primarul Antonie Solomon. „Dragi craioveni, în faÅ£a statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, vă invit pe toÅ£i la Unire. Dacă nu, vom cădea pradă deznădejdii. Ne vom pierde identitatea, societatea va fi una întunecată ÅŸi fără orizont constructiv. Dacă vom fi unul împotriva celuilalt, dincolo de bătălia cu propriile noastre conÅŸtiinÅ£e, ne vom prăbuÅŸi în abisul vrajbei sociale, iar piatra de temelie a neamului românesc, Unirea, va deveni praf ÅŸi pulbere. Istoria nu ne va ierta. GeneraÅ£iile viitoare nu ne-ar cinsti memoria, iar Cuza Vodă ne-ar împovăra pe viaţă cu putoarea ruÅŸinii de a ne fi folosit de ocaua mică în viaţă pentru interese personale ÅŸi nu pentru interesul comunităţii. Dezbină ÅŸi cucereÅŸte era dictonul preferat al legionarilor romani. Dacă nu suntem uniÅ£i  vom fi cotropiÅ£i de regrete, de sentimentul inutilităţii în societate“, a spus Solomon sacadat. Scris parcă de un participant pe frontul de luptă, discursul primarului a pătruns în abisurile patriei. „Patria se cuvine să fie aÅŸezată deasupra a tot ce există, chiar deasupra zeilor, căci ea îi cuprinde pe toÅ£i, altarele zeilor ÅŸi mormintele strămoÅŸeÅŸti (...) Asemenea ierbii la început de primăvară, nu ne permitem să creÅŸtem ca ÅŸi naÅ£iune răsfiraÅ£i, printre dalele trotuarelor. Unirea este o moÅŸtenire transmisă din generaÅ£ie în generaÅ£ie, de aceea, dacă ar fi să dau un sfat unui tânăr, iată ce i-aÅŸ spune: tinere, să-Å£i faci patria scumpă ÅŸi sfântă ca ÅŸi mama, s-o respecÅ£i ÅŸi s-o iubeÅŸti din adâncul sufletului tău, de dragoste ÅŸi respectul tău pentru patrie să nu faci vreodată reclamă ÅŸi paradă. În drapelul unei naÅ£iuni flutură sufletul colectiv al neamului (...) Ca împuternicit al inimii mele, declar Craiova centrul universului în materie de speranţă. La mulÅ£i ani, România!“, a încheiat Solomon, dând semnul începerii paradei militare.

Au dansat de-au rupt opincile

După zece minute, mulÅ£imea s-a prins în horă. AgăţaÅ£i de steagurile naÅ£ionale pe care le Å£ineau strâns în mâini, revoluÅ£ionarii ÅŸi protestatarii de zi cu zi au început să danseze ÅŸi să chiuie. În hore s-au prins ÅŸi oficialii doljeni, dar după o tură s-au lăsat păgubaÅŸi. „HaideÅ£i, dom’primar, veniÅ£i aici!“, îl îndemnau pe Solomon „revoluÅ£ionarii“, încercând să Å£ină pasul cu restul horei. După ce s-a schimbat de hainele oficiale ÅŸi ÅŸi-a dat jos eÅŸarfa tricoloră, primarul a prins aripi ÅŸi s-a avântat la dans alături de mulÅ£imea cuprinsă încet, dar sigur de frig. „Respectăm ziua aceasta ÅŸi momentul, doar este Ziua Unirii. Avem timp de proteste mai târziu“, explica unul dintre revoluÅ£ionari, care prinsese ÅŸi drapelul în horă. Spre finalul dansurilor, piaÅ£a din faÅ£a primăriei a răsunat de glasuri de copii de la grădiniţă. EchipaÅ£i cu steguleÅ£e tricolore ÅŸi aranjaÅ£i în cerc, „boboceii“ s-au avântat ÅŸi ei la joc. L-au înconjurat pe interpretul Constantin Enceanu ÅŸi s-au zbenguit jumătate de oră sub privirea educatoarelor ÅŸi a oamenilor mari care jucau ÅŸi ei câÅ£iva paÅŸi mai încolo.

Jandarmii supraveghează prin geam

Cum s-a terminat festivitatea, cum viaÅ£a ÅŸi-a reluat cursul obiÅŸnuit. Protestatarii „au sărit pârleazul“ ÅŸi s-au mutat în cantonamentul din PiaÅ£a „Mihai Viteazul“, unde au început să fluiere ÅŸi să „recite“ ÅŸlagărele de o săptămână, supravegheaÅ£i cu atenÅ£ie de jandarmii cantonaÅ£i în sediul Prefecturii Dolj. „Nu vă apropiaÅ£i de fereastră că poate vă văd“, a spus sfătos un jandarm care îi privea, împreună cu colegii, pe protestatari prin geamul uÅŸii de la prefectură. ObosiÅ£i din cauza horelor ÅŸi sârbelor, manifestanÅ£ii ÅŸi-au făcut datoria, au strigat câteva minute ÅŸi apoi s-au împrăştiat fiecare pe la casele lui, pentru a prinde forÅ£e noi pentru protestele de la ora 16.00.